80 de miliarde de la UE, succes sau eșec? Politicienii se contrazic

După cum se știe, România a obținut din pachetul de redresare economică negociat la Bruxelles 79,9 miliarde de euro pentru proiectele europene.

„Vom folosi această sumă de 80 de miliarde pentru a reface infrastructura în România, pentru a construi spitale, școli, pentru a moderniza marile sisteme publice”, a declarat președintele Klaus Iohannis, la finalul negocierilor de la Bruxelles.

Destinațiile celor 80 de miliarde de euro

Conform precizărilor președintelui României, suma alocată de Bruxelles pentru țara noastră se va împărți în două categorii distincte:

– 46,4 miliarde de euro sunt din Bugetul multianual 2021-2027 (Fonduri nerambursabile). Aceste fonduri sunt destinate pentru Politica de Coeziune, pentru Politica Agricolă Comună, precum și pentru aplicarea planului Green Deal (760 de milioane de euro).

– 33,5 miliarde de euro sunt din Pachetul de relansare economică (puțin peste 50% sunt fonduri nerambursabile, granturi, și puțin sub 50% sunt împrumuturi). Astfel, din 33,5 miliarde de euro, 16,8 miliarde de euro sunt granturi și 16,7 miliarde de euro sunt împrumuturi.

Așadar, din 79,9 miliarde euro, aproximativ 16,7 miliarde de euro sunt bani rambursabili (sub forma de împrumut, dar în condiții mai avantajoase) și aproximativ 63,2 miliarde de euro sunt fonduri nerambursabile.

Politicienii oscilează între triumfalism și înfrângere

Politicienii români au însă păreri diametral opuse, iar în vreme ce guvernanții consideră că România a obținut mai mult decât spera, opoziția susține că suma reprezintă un fiasco și că state comparabile cu noi au obținut fonduri duble.

Ludovic Orban: „Aceste resurse reprezintă o șansă uriașă  pentru România”

Premierul Ludovic Orban spune că România va beneficia de cele 80 de miliarde de euro ca  alocări din bugetul Uniunii Europene 2021-2027. „Pentru a putea accesa aceste resurse financiare, care reprezintă o șansă uriașă pentru România, va trebui să ne mobilizăm la maximum în ceea ce privește exercițiul financiar multianual, bugetul 2021-2027.  Până la 31 iulie, trebuie să ne definim cu precizie care sunt programele și categoriile de cheltuieli de beneficiari, timpul de proiecte finanțabile în cadrul exercițiului financiar multianual. Pe 31 iulie, trebuie să lansăm în dezbatere publică și să fim pregătiți să începem negocierile pentru Acordul de parteneriat cu Uniunea Europeană, astfel încât să fim pregătiți și, imediat cu începerea anului 2021, să facem toate formalitățile de pregătire a absorbției fondurilor. ”

Marcel Ciolacu: „Guvernul trebuie să crească pensiile cu 40%”

marcel ciolacu

Marcel Ciolacu, președintele Camerei Deputaților și președinte interimar PSD, este de părere că guvernanții au acum fonduri pentru programele sociale. „Dacă ar fi să dăm crezare anunțului triumfalist al președintelui Iohannis de la Bruxelles, Guvernul PNL trebuie să dubleze alocațiile și să crească pensiile cu 40%. Nu mai are nicio scuză! Faceți investițiile din bani europeni și creșteți puterea de cumpărare a românilor!  Îl aștept pe Orban să le spună românilor câți din acești bani sunt de fapt împrumuturi și nu alocări nerambursabile, câți sunt pentru relansarea economică rapidă și câți sunt pentru exercițiul financiar 2021-2027.”

Mihai Tudose: „Dacă accesăm jumătate din fonduri, l-am prins pe Dumnezeu de picior”

Mihai Tudose, europarlamentar PSD, s-a arătat sceptic în privința accesării sumei alocate României. „Se va da mârțoaga peste cap și va mânca de mâine jăratic? Să fim serioși! După cum stăm azi, dacă accesăm jumătate din cele 80 de miliarde, înseamnă că l-am prins pe Dumnezeu de picior. Iată de ce cred că ne trebuie rapid un plan guvernamental de reașezare instituțională pentru a spori capacitatea de absorbție a fondurilor europene și un plan pentru accesarea acestor bani. Proiectele europene înseamnă muncă, viziune, consens! Nu gargară și proiecții de cai verzi (galbeni) pe pereți”.

Victor Negrescu: „România nu a existat în aceste negocieri”

victor negrescu

Europarlamentarul PSD Victor Negrescu afirmă că cetăţenii europeni şi România pierd prin decizia luată de Consiliul European privind bugetul. „Faţă de propunerea iniţială a Comisiei Europene şi a Parlamentului European, cetăţenii europeni şi România pierd prin decizia luată de Consiliul European privind bugetul european. Liderii europeni au decis asupra unui buget care reduce substanţial sumele propuse iniţial pentru dezvoltarea rurală, cercetare, sănătate sau digitalizare ceea ce conduce la mai puţini bani, mai ales în termeni de granturi. Practic, România nu a existat în aceste negocieri, nu a avut o agendă clară şi a obţinut mai puţin decât formulele matematice sau cât ne trebuia dacă ne uităm la necesităţile reale ale ţării noastre, decalajele de dezvoltare şi impactul crizei COVID-19.”

Dan Barna:  „Europa nu dezamăgește”

Dan Barna, președintele Uniunii Salvați România, s-a arătat foarte mulțumit de cuantumul sumei care va reveni României din pachetul de redresare economică aprobat de statele UE. „90 de ore de negocieri dure pentru ceea ce poate fi ușor considerat viitorul UE – un nou ”Plan Marshall” de 1.824 de miliarde de euro, compus dintr-un fond de redresare de 750 de miliarde de euro (Next Generation EU) și un Cadru Financiar Multianual 2021-2027 (CFM) de 1.074 de miliarde de euro. Europa nu dezamăgește.  Avem o veritabilă demonstrație de solidaritate și o lecție puternică pentru curentele eurosceptice și iliberale care atacă UE, democrația și statul de drept în fiecare zi. România primește aproape 80 de miliarde de euro din acest pachet, bani care ar trebui să ne ajute nu doar la recuperarea economică post-criză ci și la promovarea unui program economic bazat pe digitalizare, agricultură locală, energie durabilă.”

Călin Popescu Tăriceanu – „Vorbim de un eșec de proporții”

Călin Popescu Tăriceanu, președinte ALDE, este complet nemulțumit de suma obținută pentru România. „Despre suma obţinută de România este greu să comentezi. Suntem a şasea ţară ca populaţie, a şaptea ca suprafaţă şi am primit aproximativ 4% din alocări. Polonia, care este într-adevăr mai mare decât noi, a obţinut dublul sumei noastre. Grecia care este jumătate cât noi a obţinut cam aceeaşi sumă ca noi (72 miliarde euro).  Putem să tragem cu ochiul şi la vecinii bulgari care au luat suplimentar 200 milioane euro pentru regiuni mai puţin dezvoltate (oare Moldova noastră nu s-ar fi calificat?), Cehia care a luat 1,55 miliarde euro pentru sporirea gradului de coeziune. La sectorul agricol au punctat cu alocări suplimentare Grecia (300 milioane euro), Slovacia (200 milioane euro), Croaţia (100 milioane euro), Franţa (1,6 miliarde euro). România nu a fost luată în calcul în pofida situaţiei dificile atât a regiunilor în tranziţie, cât şi din agricultură. Lipsit de vână, de inspiraţie şi de echipă, dl Iohannis nu a cerut nimic, nu a spus nimic şi a acceptat ce i s-a dat! Deci nu vorbim de nici un fel de succes personal al dlui Iohannis, aşa cum trâmbiţează presa de partid, ci vorbim despre un eşec de proporţii care ne va urmări mult timp de acum chiar şi după ce actualul preşedinte va părăsi Palatul Cotroceni!”

Corina Crețu:  „Acești bani vor deveni realitate doar dacă se fac proiecte”

Europarlamentarul Pro România Corina Crețu pare mulțumită de alocarea financiară pentru România, dar este sceptică ân privința ratei de absorbție a banilor. „80 de miliarde mi se pare că este o alocare bună, dar sper să-i folosim cu rigorozitate şi să-i maximizăm împlementarea acestora. Putem vorbi în 5-7 ani şi să vedem că din păcate am putea fi în situaţia actuală cu rata de absorbţie de 30 la sută şi cu ce ne-ar ajuta acest succes dacă nu putem implementa Acești bani vor deveni realitate doar dacă se fac proiecte, iar experiența din anii precedenți ne arată că România nu a reușit decât o absorbție modestă în raport cu ambițiile sale de acum.”

Articole asemanatoare