Publicatie administrata editorial de Cristi Giambasu

Ai afecţiuni respiratorii? Trebuie să mergi la băi! O localitate din Oltenia, în Top 30 cele mai bune staţiuni balneare din lume! Are cel mai curat şi sănătos aer!

În ultimii ani, o staţiune balneoclimaterică din România a renăscut din propria cenuşă. Este vorba despre Băile Govora unde aerul este puternic ionizat. Zeci de milioane de euro au fost investitite prin proiecte pe fonduri europene pentru refacerea infrastructurii staţiunii.

Băile Govora de astăzi păstrează din farmecul şi eleganţa secolelor trecute. Şi asta după ce s-a investit masiv în zonă pentru a se reda gloria de altă dată. Este o staţiune considerată fără vârstă, vie şi nemuritoare datorită izvoarelor minerale, Govora fiind una dintre cele mai bogate zone în ape iodurate şi bromurate din Europa. 

 Băile Govora este singura staţiune din România unde raportul dintre aeroionii negativi şi cei pozitivi este egal cu 1. Altfel spus, aerul atmosferic alături de tratamentul medical au clasat aşezământul balnear pe primul loc în ţară la vindecarea afecţiunilor respiratorii.

Şi nu doar microclimatul determină unicitatea acestui loc. Staţiunea Băile Govora se poate mândri acum cu 7 kilometri de alei pietonale, cu un parc de skateboard, din 2013 şi pistă de biciclete, role şi ATV-uri pe o distanţă de 1,5 km, prin pădure, din 2014 – downhill, un traseu de cură şi altul de promenadă.

 Marele arhitect francez Emile Pinard, proiectantul parcului balnear, şi-a dorit ca aleile să fie folosite pentru cură balneară, nu de promenadă, dar autorităţile de astăzi au realizat potenţialul de agrement al staţiunii, alături de cel balnear. Peisagistul Pinard a trasat de la începuturi elementele de bază ale parcului, combinând specii exotice cu arbuşti de munte şi plantând aranjamente florale inedite.  Arborii plantaţi în urmă cu un secol sunt identici celor din grădinile botanice. Amenajarea generală şi cadrul natural fac din acest spaţiu, care se întinde pe 20 de hectare, unul din cele mai frumoase din ţară şi din Europa. Interesantă este numerotarea şi marcarea aleilor, precum şi recomandarea medicilor către pacienţi de a parcurge un anumit traseu în scop terapeutic!

Factorii de cură balneară din substanţe hidrominerale diversificate, de mare valoare terapeutică în afecţiunile respiratorii şi otorinolaringologice, au determinat ca Băile Govora să fie cotată printre primele 16 staţiuni balneare din Europa şi între primele 30 din lume. Specialiştii susţin că staţiunea îndeplineşte normele prevăzute de Federaţia Internaţională de Termalism şi Climatologie (FITEC). Poate de aceea, Govora Băi rivalizează cu staţiuni mondiale de profil precum: Bains, La Bonzboule (Franţa), Bad Hali (Austria), Salmaggiore (Italia), Marianske Lazne (Cehia) ori cu cele de la Amelie, Barages, Eaux Bosines, Aix şi Grosswerdain.

Despre existenţa apelor minerale în zonă se ştie din Evul Mediu, cel puţin, fiind menţionate într-un document al domnitorului Radu cel Mare, de la 1499  ca „vârful care fierbe”.

Revenind în prezent, la aleile din Parcul Central, acestea au fost înnobilate cu bănci noi, coşuri de gunoi, loc de joacă pentru copii, stâlpi din fontă cu lampioane care recreează atmosfera din perioada interbelică, create special după vechiul model. Şi, dacă în urmă cu un secol, parcul avea 26 de lampadare, acum sunt 200.

Aleile au fost amenajate pe vechile amplasamente de cură balneară recomandate turiştilor de către medicii balneologi pentru mişcare şi crenoterapie, toate ducând către izvoarele minerale. De asemenea, au fost amenajate pergole din lemn şi au fost reabilitate toate statuile: general dr. Nicolae Popescu Zorileanu – întemeietorul medical al staţiunii,  Ion C. Brătianu – fondatorul  staţiunii, dr. Haralambie Botescu – membru în Consiliul de Administraţie al Societăţii Govora – Călimăneşti, I. L. Caragiale.

În capătul cascadei în trepte mai există un grup statuar denumit „Înfrăţirea între popoare”. Zonă de promenadă se întinde şi pe ambele maluri ale pârâului Hinţa, de la izvoarele minerale până la sediul primăriei şi a fost construită după modelul falezelor din celebra staţiune germană Baden-Baden. Noaptea, traseul de cură este luminat feeric, ca şi restul aleilor.

  Din baza materială de agrement nu  putea lipsi Ştrandul Mineral „Salus”, o bază sportivă cu terenuri de tenis pe zgură şi minifotbal cu gazon sintetic şi nocturnă, precum şi piscine la hotelurile din staţiune.

  Tot în parcul central a fost reabilitată o frumoasă fântână arteziană şi a fost amenajată şi o cascadă cu lumini pe care unii o asemuiesc cu cea din grădinile de la Balcic, s-a construit un miniamfiteatru în aer liber, după modelul arenelor romane, unde vara se organizează tot felul de evenimente, iar iarna se ţin spectacole de colinde, s-a reabilitat chioşcul muzică. Fântâna arteziană este localizată la intrarea în parc, pe aleea principală. Marginea exterioară a bazinului a fost finisată cu placaj de marmură albă, lustruită, iar interiorul cu placaj ceramic, având montate lumini decorative.

 Miniamfitearul în aer liber este amplasat în partea de nord-est a parcului, fiind deservit de o alee integrată armonios în trama existentă. Forma amfiteatrului este semicirculară, compusă din cinci gradene împărţite în trei sectoare care îmbracă o scenă, astfel încât pot fi organizate spectacole, discotecă sau alte activităţi în aer liber.

Chioşcul de muzică existent este amplasat în apropierea clădirii fostului cinematograf, acum Centrul Cultural „Virginia Andreescu-Haret” şi este în întregime din lemn, în stilul specific începutului de secol XX. Întrucât acesta s-a aflat într-o stare avansată de degradare, a fost demolat şi apoi reconstruit în întregime, reconstituind imaginea iniţială care evocă farmecul promenadelor de la începutul secolului trecut. Aleile de acces către izvoarele minerale prevăd inclusiv ziduri de susţinere sau ziduri de gabion cu înălţime variabilă în zona malurilor, împreună cu zidurile de susţinere completând amenajarea malurilor pârâului Hinţa.

 Pentru lucrările de terasament s-a apelat la soluţii ecologice pentru reconstituirea unei lungimi cât mai mari din anrocamentul malurilor pârâului. Peste pârâul Hinţa s-au construit pasarelele pietonale – poduri de lemn – destinate exclusiv traficului pietonal, amplasate pe traseul aleilor de acces către izvoarele minerale. Traseul de cură balneară a fost refăcut pe o lungime de 1.377 m a drumului către localitatea componentă Curături, alături de pista pentru biciclete.

Pentru că în staţiune s-au organizat campionate mondiale şi europene de orientare turistică, administratorii iau în considerare şi turismul activ.  Cum de istoria staţiunii se leagă şi numele principesei Elisabeta de Wied, care a ajuns Regina României prin căsătoria cu Regele Carol I Hohenzollern, primarul din Băile Govora, Mihai Mateescu a declarat că vrea să refacă  „Traseul Reginei Elisabeta”, un traseu cu caleaşcă trasă de cai. În staţiune există şi o vilă, denumită Sylva (Silva), precum pseudonimul literar al reginei scriitoare.

Până la amenajarea traseului, se poate admira fostul Cinematograf „Parc” conceput în 1929 de către prima femeie arhitect din Europa, Virginia Haret Andreescu, adus la strălucirea de altădată, transformat acum în Centru cultural. În faţa parcului balnear se află Monumentul Eroilor şi Paraclisul Adormirii Maicii Domnului. Vila Alexandru Iliescu renovată şi ea găzduieşte Biblioteca publică, Muzeul Balnear şi Colecţia de arheologie „Gheorghe Petre-Govora”. 

 

Sursa şi foto: Adevărul

Articole asemanatoare

Leave a Reply

avatar
  Subscribe  
Notify of