Creștinii îl sărbătoresc astăzi pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe.
Legenda spune că sfântul născut în Cappadocia ar fi salvat o fecioară păzită de un balaur.
De aceea, scena de luptă este portretizată în majoritatea icoanelor.
CREDINȚE ȘI SUPERSTIȚII ÎN AJUNUL SFÂNTULUI GHEORGHE
Oamenii stau toată noaptea treji ca să fie vioi și sănătoși tot anul.
Vitele se bagă în holda de grâu.
Când vin acasă, se ia o mână de grâu care se păstrează și se amestecă în grâul de semănat, ca să se facă mult și frumos la anul.
Oamenii se bat cu urzici pentru a fi harnici și iuți tot anul.
Femeile scot sculele de țesut afară, ca să răsară soarele peste ele, pentru a avea spor la lucru.
Oamenii se încing cu ramuri verzi ca să nu îi doară mijlocul.
TRADIȚII ȘI OBICEIURI ÎN ZIUA DE SFÂNTUL GHEORGHE
Oamenii se scaldă, înainte de răsăritul soarelui, într-o apă curgătoare, spre a fi sănătoși tot anul și pentru spălarea tuturor relelor.
Busuiocul semănat înainte de răsăritul soarelui e bun pentru cinste: cel care se spală cu rouă de pe el, este cinstit de toată lumea.
Oamenii se cântăresc pentru a fi sănătoși tot anul și pentru a se proteja de farmece.
Cine doarme în ziua Sfântului Gheorghe, acela ia somnul mieilor și tot anul e somnoros.
Gunoiul adunat în ziua de Sfântul Gheorghe se pune la rădăcina pomilor, ca să rodească bine.
În această zi se adună de pe câmp tot felul de buruieni de leac, care se pastrează peste an.
Dacă în ziua de Sfântul Gheorghe va fi rouă multă ori va fi paclă, e semn de an bogat.
Tot de Sfântul Gheorghe, fetele nemăritate își pot vedea chipul ursitului.
Acesta se oglindește într-un vas cu apă de izvor din care nu s-a băut.