sâmbătă, octombrie 16, 2021
10.3 C
Craiova

Calendar creștin ortodox: Sfântul Antim Ivireanul

Biserica îl pomenește pe 27 septembrie pe Sfântul Antim Ivireanul, personalitate culturală remarcabilă a literaturii române vechi. A fost cel care a înființat prima bibliotecă publică în București, în secolul XVIII.

Antim Ivireanul s-a născut în anul 1650 și era de neam georgian (ivirean) sau caucazian. După ieșirea din robia turcă, a învățat caligrafia, pictura, sculptura și limbile greacă, arabă, turcă.

Este adus în Țara Românească în jurul anului 1690 de domnitorul Constantin Brâncoveanu. Ajunge conducătorul tipografiei de la București în 1691. În anul 1696 este numit egumen al Mănăstirii Snagov. Aici va întemeia o nouă tipografie. În anul 1705, este ales episcop al Râmnicului, iar în 1708 devine mitropolit al Țării Românești.

A tipărit 30 de cărți în limba greacă, 22 în română, una în slavonă, 6 slavo-române, 2 greco – arabe, una greco-română și una greco-slavo-română, în total 63 de cărți. Ele au fost tipărite la București, Snagov, Râmnic și Târgoviște.

Didahiile (28 de predici rostite in cursul ahipastoririi sale la diferite sărbători) l-au făcut să fie considerat cărturarul care a vorbit cea mai frumoasă limbă română dintre cărturarii epocii sale.

Acuzat că ar fi avut legaturi cu austriecii și că ar fi uneltit împotriva lui Nicolae Mavrocordat și a turcilor, a fost arestat. Patriarhul ecumenic l-a caterisit și a fost condamnat la exil în Muntele Sinai. Turcii care îl duceau spre locul exilului l-au ucis pe drum, iar trupul său a fost aruncat în râul Tungia, un afluent al Maritei, lângă Adrianopol.

Propunerea canonizării mitropolitului Antim Ivireanul a fost făcută în ședințele Sfântului Sinod din 23-25 mai 1916.

Sentința de caterisire a fost ridicată în vremea patriarhului ecumenic Athenagoras, pe 8 martie 1966.

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a trecut în rândul sfinților pe 21 iunie 1992.

Este ctitorul mănăstirii cu hramul „Toți Sfinții” din București – numită astăzi Mănăstirea Antim (1713 – 1715), pe care a înzestrat-o cu toate cele trebuitoare, unul dintre cele mai remarcabile monumente de arhitectură, pictură și sculptură din România. Pe seama veniturilor generate de aceasta, a alcătuit un testament, intitulat „Învățături pentru așezământul cinstitei mănăstiri a tuturor sfinților, capete 32″, în vederea organizării unei impresionante opere de asistență socială.

(Sursa: crestinortodox.ro)

 

Ultimele stiri

Cea mai mare infrastructură de Inteligență Artificială se construiește lângă Craiova

Cel mai mare centru de date din Europa centrală și de sud-est se construiește lângă Craiova, în comuna Mischii....

Mai multe articole din aceeasi categorie