Ce vinuri beau românii? Oltenii demisec, moldovenii demidulce!

Un studiu al companiei Nielsen arată că primul criteriu pe care îl au consumatorii când aleg un vin este tipul de vin, adică sec, demisec, demidulce sau dulce, iar al doilea criteriu este culoarea.

Consumatorii de vin în cantități mari sunt, de regulă și cei care consumă bere în cantități mari. Aceștia spun că ar alege mai degrabă vinul, dacă ar ști cum să-l selecteze corect. Recompensa și statutul social sunt principalele nevoi care îl împing pe consumator să aleagă un vin mai scump decât ceea ce consumă de obicei.

Consumatorii de cantități mici de vin sunt mai degrabă dezinteresați când vine vorba de această licoare. Ei nu cunosc prea multe despre vinuri, nu-și propun să învețe ceva în acest sens și nu ar alege să bea mai des vin, chiar dacă ar ști cum să-l aleagă pentru masă ori pentru ocazi speciale. Acești consumatori sunt înclinați să lase pe alte persoane să aleagă vinul pe care îl vor consuma.

Bariere în alegerea vinului în locul altor băuturi alcoolice

Consumatorii vor mai multe informații despre cum să aleagă corect un vin. Pe de altă parte, în multe situații este preferată o concentrație mai mică de alcool (bere, de exemplu).

Vinul este asociat cu destul de puține ocazii de consum, de regulă pentru celebrarea succesului sau în timul meselor, în vreme ce berea este preferată în majoritatea situațiilor și de cele mai multe categorii de consumatori. O altă barieră o reprezintă lipsa de interes a consumatarilor ocazionali pentru vin.

Consumatorii vor informații de la producători

Informarea corectă a consumatorilor este un prim pas pentru producătorii de vinuri. Astfel, 53% dintre repondenți au spus că și-au propus să învețe mai multe despre vin, iar producătorii de vinuri trebui să-i ajute să învețe mai multe despre această licoare, dar într-o formă ușoară și distractivă:

  • evenimente de degustare a vinurilor
  • vânzătorii online ar trebui să stimuleze recenziile, care sunt o sursă importantă de informare
  • crearea de conținuturi online interactive, ușor de urmărit

Conform studiului, persoanele de peste 35 de ani sunt mai predispuse să citească, să urmărească videoclipuri despre vinuri și să participe la evenimente de degustare a vinurilor.

Studiul Nielsen arată însă că, deși mai mult de jumătate dintre repondenți și-au propus să învețe mai multe despre vinuri, ei nu acționează întotdeauna conform planurilor, dacă acestea necesită timp și efort. Drept urmare, producătorii și comercianții de vinuri ar trebui să facă în așa fel încît potențialii clienți să nu mai depună efort pentru a se informa:

  • toate informațiile necesare trebuie prezentate la rafturile magazinelor și în meniurile restaurantelor
  • rafturile trebuie organizate pe tipuri și culori de vinuri, pentru ușurarea deciziei.

Prețurile, o altă barieră

Conform studiului, doar un sfert dintre consumatori consideră că vinurile mai scumpe își merită prețul. 10% spun că un astfel de vin nu merită banii ceruți, alți 24% nu sunt nici de acord dar nici în dezacord că un vin scump își merită prețul, iar 43% sunt doar parțial de acord cu acest lucru.

Totuși, se pune întrebarea cum aleg consumatorii un vin mai scump?

Consumatorii spun că vor cumpăra un vin mai scump când vor să sărbătorească (cu alte ocazi decât de sărbătorile religioase) și atunci când se întâlnesc cu perosane care nu aparțin cercului lor de prieteni, respectiv cu colegii, clienții sau managerii.

Recomandări

Specialiștii recomandă ca în magazine fizice, dar și în cele online, precum și pe meniuri, vinurile să fie organizate după gust (sec, demisec, demidulce, dulce, licoros), deoarece aceasta este principala caracteristică după care se ghidează consumatorii.

Pe de altă parte, prin etichete și organizarea rafturilor sau a meniurilor, consumatorii sunt ajutați să aleag-ă vinul corect, cu ușurință, fără necesitatea unei edicații complexe asupra categoriei de vin.

Totodată, trebuie marcate corespunzător ocaziile de consum al vinului (onomastici, zile de naștere, nunți, botezuri, avansări în carieră etc.), prin comunicare la raft și chiar prin crearea de produse și ambalaje specifice.

Berea începe să piardă teren în fața vinului

Cea mai consumată băutură cu conținut de alcool din România este berea, urmată de vin și băuturi alcoolice tari.

Iată o statistică a consumului de băuturi alcoolice:

2017

  • bere – 73%
  • vin – 12%
  • băuturi alcoolice locale – 3%
  • băuturi alcoolice internaționale – 12%

2018

  • bere – 72%
  • vin – 12%
  • băuturi alcoolice locale – 3%
  • băuturi alcoolice internaționale – 13%

2019

  • bere – 70%
  • vin – 13%
  • băuturi alcoolice locale – 3%
  • băuturi alcoolice internaționale – 14%

Așa cum se vede, treptat, a crescut consumul de vin dar și cel de whisky, coniac și alte băuturi alcoolice de import.

Preferințe la consumul de vinuri

Când vine vorba de consumul de vin, românii preferă vinul alb în proporție de 59% din totalul de consum, procent păstrat în ultimii doi ani. Pe locul doi în preferințe se situează vinul roșu, în proporție de 29% din consumul total în 2018, respectiv de 27% în 2019. Când vine vorba de vinul rose, consumul acestuia a inregistrat o creștere de la 12% din consumul total în 2018 la 13% în 2019, odată cu scăderea procentului la vinul roșu.

Când vine vorba de gust, vinul demidulce rămâne pe primul loc în preferințe, acesta fiind consumat în 2018 în proporție de 40,1% din total, respectiv 38,3% în 2019. Pe locul doi se află vinul demisec, cu un consum de 34,5% în 2018, respectiv de 34,9% în 2019, urmat pe locul 3 de vinul sec, cu un consum de 15,9% în 2018, respectiv 16,8% în 2019, ceea ce indică o creștere evidentă pentru acest tip de vin, odată cu scăderea consumului la vinul demidulce.

Preferințe pe regiuni

Când vine vorba de ce vinuri preferă românii în funcție de regiunea în care locuiesc, proporțiile de consum diferă.

Regiunea Sud (Argeș Dâmbovița, Prahova, Teleorman, Giurgiu, Ialomița, Călărași):

  • vin alb – 66%
  • vin roșu – 23%
  • vin rose – 11%

Cota de piață după gustul vinului:

  • sec- 12%
  • demisec- 44%
  • demidulce- 40%
  • dulce – 4%

Regiunea Sud-Vest ( Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt, Vâlcea):

  • vin alb – 60%
  • vin roșu – 31%
  • vin rose – 9%

Cota de piață după gustul vinului:

  • sec- 11%
  • demisec- 44%
  • demidulce- 42%
  • dulce – 3%

Regiunea Vest (Arad, Hunedoara, Caraș-Severin, Timiș)

  • vin alb – 48%
  • vin roșu – 41%
  • vin rose – 11%

Cota de piață după gustul vinului:

  • sec- 22%
  • demisec- 29%
  • demidulce- 39%
  • dulce – 10%

Regiunea Nord-Vest (Bihor, Bistrița Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu Mare, Sălaj)

  • vin alb – 49%
  • vin roșu – 39%
  • vin rose – 12%

Cota de piață după gustul vinului:

  • sec- 20%
  • demisec- 31%
  • demidulce- 41%
  • dulce – 8%

Regiunea Centru (Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș, Sibiu)

  • vin alb – 57%
  • vin roșu – 32%
  • vin rose – 11%

Cota de piață după gustul vinului:

  • sec- 16%
  • demisec- 33%
  • demidulce- 45%
  • dulce – 6%

Regiunea Nord-Est (Bacău, Neamț, Suceava, Botoșani, Iași Vaslui)

  • vin alb – 72%
  • vin roșu – 20%
  • vin rose – 8%

Cota de piață după gustul vinului:

  • sec- 9%
  • demisec- 30%
  • demidulce- 56%
  • dulce – 5%

Regiunea Sud-Est (Vrancea, Galați, Buzău, Brăila, Tulcea, Constanța)

  • vin alb – 63%
  • vin roșu – 26%
  • vin rose – 11%

Cota de piață după gustul vinului:

  • sec- 11%
  • demisec- 41%
  • demidulce- 43%
  • dulce – 5%

București

  • vin alb – 57%
  • vin roșu – 25%
  • vin rose – 18%

Cota de piață după gustul vinului:

  • sec- 23%
  • demisec- 43%
  • demidulce- 30%
  • dulce – 4%.

Articole asemanatoare