sâmbătă, august 13, 2022
21.2 C
Craiova

Comunicarea (politică) și analfabetismul funcțional (tot politic)

Autor: Tudor ARTENIE

Oricât și-ar dori demnitarii români, comunicarea nu este o „acoperire” pentru neștiință (sau chiar prostie!), inacțiune sau lucru prost făcut. Nici un instrument exclusiv electoral. Și nici un pretext pentru manifestarea puterii.

Am văzut ce nu este comunicarea. Dar ce-o fi?

Fără să am pretenția că epuizez subiectul: comunicarea este forma cea mai simplă și clară de reducere a distanței dintre aleși și alegători. Cu tot ce înseamnă aleși – de la președinte, parlamentari, consilieri județeni sau locali până la funcționarii numiți politic. În completare, comunicarea este calea prin care statul român își prezintă și susține acțiunile și măsurile în fața cetățenilor care îl plătesc. Și care au dreptul să îi pună întrebări.

Autoritățile sunt obligate să comunice!

Pe bună dreptate! Este o chestiune de bun-simț: statul administrează banii noștri. Și nu doar banii… Prin urmare, este obligat să ne spună ce face cu banii. Și nu doar cu banii. Cu legile, cu tratatele internaționale, cu drepturile cetățenilor.

Să vă dau un exemplu concret. Când Klaus Iohannis a fost ales prima dată, a „vândut” proiectul „România Educată”. Au trecut de-atunci cinci ani din primul mandat și încă trei din cel de-al doilea. Acum, vedem că s-a ales praful de acel proiect.

Comunicarea din acea primă campanie prezidențială a fost convingătoare.

„România Educată” a devenit proiect de-abia după cinci ani de mandat. Era de așteptat ca președintele să-și fi făcut tema promisă încă din primul an de mandat. N-a fost așa, comunicarea din campanie a fost o mâncare de pește, rezultatul – o altă mâncare de pește.

Proiectul a devenit obiectul unei Hotărâri de Guvern de-abia în toamna anului 2021. Periodic, președintele mai folosea tema în discursurile sale. Rezultatele concrete sunt însă înfiorătoare. La examenul de evaluare din acest an, doar 6% dintre elevi au știut să conjuge verbe, iar 57% au arătat că nu știu să scrie corect românește.

Ce află românii de la președintele Iohannis?

În chestiunile esențiale, românii nu află nimic de la președintele lor. Comunicarea președintelui este nu doar anostă, ci unilaterală. Klaus Iohannis nu răspunde la întrebările jurnaliștilor decât foarte rar. De obicei, iese la televizor și citește un text de pe prompter. Text care poate fi apoi regăsit pe pagina de internet a președinției române.

Despre achizițiile de armament, despre relațiile internaționale ale României sau despre legile securității, așa cum au apărut în presă, românii nu află nimic. Știm că a existat o celebră fotografie a președintelui cu o șapcă primită de la Donald Trump. Știm că dl Iohannis nu vorbește despre nordul Bucovinei. Iar atunci când au apărut variantele de legi ale securității pe care nu știe nimeni cine le-a redactat, președintele ne-a spus la televizor că știe. Atât!

Pas-cu-pas, în timp ce România se împrumută la dobânzi fabuloase, cercetarea posibilului plagiat săvârșit de premier este îngropată de justiție.

Nu doar pentru președinte comunicarea este o stradă cu sens unic. Un complet de judecată al Curții de Apel București a anulat toate sesizările depuse, la începutul anului, în atenția Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU), în cazul posibilului plagiat al premierului Ciucă.

Deocamdată, cazul nu mai există! Comunicarea pe acest subiect a înghețat. Nici premierul nu apare la vreun talk-show sau în conferințe de presă – așa cum apar alți politicieni din țările pe care le admirăm. Și nu doar președintele și premierul sunt în aceste situații de tăcere sau de comunicare anostă. Mulți politicieni își acoperă analfabetismul funcțional cu vorbe goale…

Cât va mai dura criza de comunicare a puterii? Greu de spus… Cu cât viața de mai grea și viitorul mai greu de deslușit, cu atât ar fi nevoie de mai multă comunicare. Mai ales că între democrație și comunicare există o relație directă de proporționalitate. Sau, dacă știe că „România Educată” a fost un eșec de proporții, atunci președintele, pe bună dreptate, nu ne spune nimic. Probabil că domnia-sa ne crede pe toți analfabeți funcționali și se teme că nu am înțelege strălucirea mandatelor sale…

Ultimele stiri

20 de trenuri electrice vor circula în România. Craiova este inclusă în rute

Autoritatea pentru Reformă Feroviară anunță, joi, deschiderea seriei achizițiilor de material rulant prin Planul Național de Redresare și Reziliență...

Mai multe articole din aceeasi categorie