Comunitățile de rromi, „revoltele” și statul nostru slab

Comunitățile de rromi

Autor: Tudor Artenie

„Revoltele” din comunitățile de rromi au stricat atmosfera acestor sărbători, și-așa complicate de pandemia de coronavirus. Televiziunile și rețelele de socializare s-au dezlănțuit și ni le-au prezentat apăsat. Chefurile iresponsabile și scandalurile din aceste zone în care trăiesc mai ales etnici rromi au generat reacții la fel de violente. Rromii sunt răi; tradițional, copilul care nu e cuminte e dat la „țigani”, nu-i așa!?…

Relativa pasivitate a poliției a fost pusă în oglindă cu „fermitatea” arătată în fața unor bătrâni care aveau greșeli pe declarațiile lor.

Oamenii au comparat reacțiile poliției din comunitățile de rromi cu pumnii dați de polițiști unor tineri teribiliști. Sau cu „planul de amenzi” din această perioadă. Plan care l-a făcut pe premierul Orban să îl sune, în timpul unei ședințe de guvern, pe unul dintre liderii de sindicat ai polițiștilor și să îl întrebe dacă e adevărat. Lumea s-a revoltat când a văzut polițiști fermi amendând bătrâni. Pe bună dreptate!…

Când ați fost într-o comunitate de rromi?

Un răspuns la această întrebare este mai mult decât necesar înainte ca oricare dintre noi să pună mâna pe „parul” dreptății din mediul online. Pentru că în aceste comunități oamenii trăiesc într-o sărăcie lucie. Condițiile de viață sunt mai mult decât precare. Casele nu au apă curentă, iar drumurile nu au văzut niciodată asfalt. Adulții nu știu să citească și să scrie, iar copiii lor nu merg la școală. Dacă au școală în comunitate…

Doar câțiva rromi sunt bogați, dar bogăția lor rar este rodul muncii oneste.

Casele uriașe și mașinile de lux parcate în ulițele pline de noroi sunt de cele mai multe ori rezultatul unor afaceri mari, dar oneroase. De la furtul de șine de cale ferată, la traficul internațional de copii cerșetori – „liderii” rromilor le-au făcut pe toate. Și le-au făcut sub ochii îngăduitori ai autorităților. Atât de îngăduitori, încât presa scrie de ani de zile despre legăturile dintre marii „șmecheri” rromi și relațiile lor politice, dar nu s-a întâmplat mare lucru. Cazul fratelui președintelui Traian Băsescu este o excepție care doar întărește regula.

Visul cel mai la îndemână: să devin și eu șmecher!

Nici nu pot visa altceva tinerii din comunitățile acestea. Dacă vrei să ai BMW, să te tragi de șireturi cu șefii autorităților, trebuie să urmezi „cariera” înaintașilor. Trebuie să asculți manele, să ignori școala și munca și să ai „sânge în instalație”. Planul de carieră e simplu. Cariera începe ca „locotenent” al „nașului”, iar visul fiecărui „locotenent” este să ajungă „naș”. Așa de naște o rețea nesfârșită de complicități.

O poveste din satul Bărbulești, Ialomița.

E un sat de rromi de lângă Slobozia. Am făcut un film documentar acolo în anii ’90. Un sat de colibe. Curțile nu aveau garduri. Școala era o dărăpănătură inutilă. Dar în satul acela erau înregistrate câteva sute de firme. Aveau nume pitorești. „Van Dame SRL” sau „Iluzia SRL”. Aceste firme în acte erau extrem de bogate. Rromii găsiseră o formulă inedită de a face bani.

Împrumutau sume mari de la unul dintre cei doi bulibașă din sat.

Își cumpărau un costum, puneau banii într-o servietă-diplomat, luau Mercedesul bulibașei cu tot cu șofer și vizitau firmele de stat. Mituiau directorii, făceau contracte de achiziții pentru orice marfă era pe stoc, plăteau un avans de 10 la sută și intrau în posesia mărfii. Directorii se bucurau că scăpau de stocuri. Dar „șmecherii” nu mai plăteau restul de bani niciodată. Vindeau marfa prin târguri la preț de nimic, plăteau datoria cu dobândă la bulibașă și trăiau bine două-trei săptămâni. Apoi o luau de la capăt. A făcut vâlvă la vremea aceea faptul că se găseau televizoare Gold Star în târgurile din județul Ialomița la un preț de nimic…

Lanțul corupției s-a întărit cu sprijinul unor lideri din comunitățile de rromi.

Pentru că modul de viață al rromilor e diferit de al nostru, pentru că eforturile făcute pentru integrarea lor au fost extrem de puține, modelul Bărbulești s-a extins. „Afacerile” s-au diversificat. Cultura lor s-a îmbogățit cu manele în care „dujmanii” sunt condamnați la moarte, iar statutul de „șmecher” a devenit sinonim cu statutul de învingător.

Autoritățile, dacă nu s-au lăsat corupte, au preferat să nu se „bage”.

Comunele unde trăiesc mulți rromi au fost lăsate de izbeliște. Cartierele de rromi din orașe – la fel. Sistemul de educație s-a mulțumit să permită discriminarea pozitivă a locurilor pentru ei la facultăți. Sărăcia îi ține într-o permanentă stare de degradare. Politicienii le-au cumpărat voturile, dar nu au făcut nimic pentru ei. Toți au răsuflat ușurați când au plecat să fie șmecheri în străinătate. Iată că s-au întors…

Eforturile pentru integrarea rromilor sunt mari și durează mult. Dar altfel nu se poate face mai nimic.

Dar dacă va dura zeci de ani să îi înveți pe rromi să respecte școala sau regulile de igienă, infracționalitatea se poate stopa mult mai repede. Dacă poliția ar da dovadă de fermitate, dacă legea ar deveni mai importantă decât mica înțelegere, dacă „barosanii” ar fi ridicați de poliție – atunci imagini ca acelea din aceste zile de Paște ar fi mai rare. Bunul-simț are nevoie de educație, ordinea are nevoie de autorități. Statul român nu a făcut nici una, nici alta, iar acum tragem cu toții ponoasele.

Criza de autoritate arată că statul român trebuie schimbat.

Iarna ne prinde nepregătiți, inundațiile ne prind nepregătiți, pandemia ne-a prins nepregătiți, „revoltele” rromilor ne prind la fel. Atunci când numirile de șefi ai polițiilor, de șefi ai parchetelor, de șefi ai jandarmilor se fac politic și nu pe competențe, statul devine prizonierul unor grupuri de interese colorate politic. Și intră în criză de autoritate.

Ce înseamnă criză de autoritate? Înseamnă că numărul celor cărora le pasă de statutul de cetățeni e foarte mic. Și că trecerea de la statutul de „șmecher” la cel de infractor e foarte ușoară. Sărăcia influențează decisiv această trecere. Corupția înflorește în sărăcie. Iar dacă după pandemie vom fi săraci pentru că guvernul nu a lucrat bine și corect pentru oameni, imaginile cu oameni înarmați cu bâte și topoare nu vor dispărea. Dimpotrivă. Foamea e mai periculoasă decât coronavirusul.

Articole asemanatoare