Conflict cu rezonanțe internaționale în masoneria română

Masoneria română

Masoneria sau francmasoneria a stârnit mereu mințile amatoare de teoria conspirației. Scandalul din România riscă să compromită imaginea acesteia, dar are efecte și la nivel internațional. Despre ce scandal vorbim? Veți vedea citind în continuare acest text. Este vorba despre rivalitatea dintre doi mari maeștri masoni, care poate fi una omenească, simplă. Dar poate fi și expresia unor interese de alt tip. Să le luăm însă pe rând.

Marea Lojă Națională din România (MLNR) este principala instituție masonică din România.

Prin Statutul său legal, MLNR este o asociație constituită potrivit legii, ca persoană juridică română de drept privat, neguvernamentală, apolitică și fără scop patrimonial.

Rolul MLNR este de sprijinire a dezvoltării personalității umane pe multiple planuri și pentru instaurarea în societatea românească a normelor de conviețuire socială bazate pe respect, toleranță, într-ajutorare și respingerea oricăror forme de totalitarism sau extremism.

Tot prin Statut se stabilește că membrii MLNR  sunt obligați la o necondiționată loialitate față de România și interesele sale naționale, precum și la promovarea idealurilor de Pace, Toleranță și Fraternitate Universală. MLNR este condusă de prof. univ. dr. Radu Bălănescu, medic chirurg pediatru.

În România sunt mai multe loje masonice, dar nu toate sunt regulare.

Expresia „masonerie regulară” înseamnă, de fapt, masonerie recunoscută de alte structuri masonice din alte țări, cea mai importantă fiind cea a Marii Loji Mamă a Lumii din Anglia. MLNR are această recunoaștere, după cum are recunoașterea lojilor regulare din mai toate statele dezvoltate: SUA, Franța, Germania, Italia, Austria etc.

Nu toate lojile masonice din România fac însă parte din MLNR.

Acestea sunt numite loje iregulare. În anii de după Revoluție, sub influența fie a unor masoni bătrâni din țară, fie a unor masoni din străinătate, în România s-au creat multe ateliere masonice. Treptat, MLNR le-a absorbit, iar numărul lojelor iregulare s-a micșorat.

Riturile de perfecționare sunt „etaje” superioare ale masoneriei.

Parcursul în structura masonică are trei grade: ucenic, calfă și maestru. În interiorul fiecărui atelier, cei ajunși la rang de maestru pot ocupa diferite funcții. Acestea certifică experiența, înțelepciunea și echilibrul celor care le ocupă, nu sunt remunerate în niciun fel. Masoneria trăiește din cotizațiile membrilor sau din sponsorizările acestora.

Concomitent, masonii pot urma așa-numitele rituri de perfecționare. Nu toți aleg să facă acești pași, dar există câteva rituri de perfecționare care sunt importante, cum sunt Ritul York sau Ritul Scoțian Antic și Acceptat. Mai sunt și altele, unele mai mari, altele cu membri mai puțini.

Cine poate face parte din masonerie?

Din masonerie au făcut parte dintotdeauna mințile luminate dublate de o componentă etică puternică. Nu poți intra în masonerie fără recomandarea altor masoni, dar nu ești acceptat dacă, de exemplu, ai dosar penal sau ai imaginea publică afectată de manifestări care nu fac cinste ființei umane. Masoneria este, pe scurt, o organizație a elitelor, iar una dintre caracteristicile acesteia este discreția. Nu ai voie să te lauzi cu faptele bune pe care le faci.

Pentru că din masonerie fac parte oameni de elită, adesea regăsim printre masoni oameni de stat, conducători de instituții, medici, profesori, ingineri care contează în societate. Din acest motiv, dar și din cauza discreției care însoțește activitatea masonică, s-a creat o adevărată teorie a conspirației în ceea ce privește masoneria.

Masonii români au scris istorie.

Mulți mari intelectuali și politicieni români au fost masoni. Enumerăm aici câțiva.

“Soţietatea Filosofească a Neamului Românesc în Mare Principatul Ardealului”, fondată în 1795 de Francmasonul Ioan Molnar Piuariu, a grupat intelectuali români de vază, feţe bisericeşti şi personalităţi politice, precum Gheorghe Şincai, Petru Maior, Samuel Micu, Gherasim Adamovici, Aron Budai, Radu Tempea şi Enache Văcărescu.”

„Printre membrii Lojilor din Bucureşti din prima jumătate a sec. al XIX-lea s-au numărat Ion Câmpineanu, Grigore Cantacuzino, Ion-Heliade Rădulescu, Cezar Bolliac, Grigore Alexandrescu, Constantin Scheleti, Teodor Diamant, Emanoil Răşcanu şi multe alte personalităţi marcante ale epocii.”

„În anul 1866 a fost fondată în Iaşi Loja “Steaua României”. Interfaţa cu societatea civilă a acestei Loji o reprezenta Societatea Literară “Junimea”, ce a avut un rol fundamental în cultura şi literatura română a sec. al XIX-lea. Din Atelierul “Steaua României” au făcut parte Titu Maiorescu, Costache Negruzzi, Iacob Negruzzi, Petre Carp, Teodor Aslan, Gheorghe Asachi, Constantin Şuţu, Nicolae Şuţu, Alexandru Balş, Nicolae Cantacuzino, Grigore Sturdza, Charles Tissot, Petre Palladi şi multe alte personalităţi culturale.”

„Francmasoneria Regulară din România a avut un rol fundamental în crearea şi structurarea statului naţional român – unitar, suveran şi modern. Francmasonii din România au contribuit la dezvoltarea societăţii, la realizarea Unirii Principatelor şi la încheierea tratatelor de pace care au legitimat Independenţa şi Marea Unire, ca un drept just şi imprescriptibil asupra întregului teritoriu românesc.”

Găsiți foarte multe informații despre istoria masoneriei românești aici.

Informații recente sugerează că masoneria a avut un rol important în intrarea României în NATO. Lojile românești au avut relații foarte bune cu lojile militare ale NATO.

Scandalul din masoneria românească a născut reacții internaționale.

Ritul Scoțian din România este condus de omul de afaceri Stelian Nistor, un fost actor de calibru care a renunțat la teatru și film. Ritul Scoțian este coordonat de o structură masonică din SUA. Stelian Nistor a fost ales să preia conducerea Conferinței Mondiale a Riturilor Scoțiene, o onoare pentru un mason român. Dar preluarea acestei funcții a fost blocată de Radu Bălănescu și MLNR, care l-au amenințat pe Stelian Nistor cu retragerea gradului de maestru, grad fără de care nu poate ocupa o funcție într-un rit de perfecționare. S-a pus și problema retragerii recunoașterii de către MLNR a Ritului Scoțian din România. Acest demers ar face ca ritul să devină iregular.

Majoritatea lojilor aparținând Ritului Scoțian au protestat față de reacția MLNR.

O parte a presei din România a prezentat situația în favoarea lui Stelian Nistor. Însă MLNR nu a răspuns atacurilor, iar masoneria s-a scindat. Mai multe loje din MLNR au cerut demisia lui Radu Bălănescu și a actualei conduceri a masoneriei regulare. L-au acuzat pe Bălănescu de abuz de putere, i-au reproșat că a modificat Constituțiile Masonice (regulamente ale masoneriei) și a obținut un al treilea mandat în fruntea MLNR, deși nu avea dreptul decât la două.

În alte publicații, Stelian Nistor este acuzat de corupție și prietenie cu magnați ruși.

Stelian Nistor a fost director al Teatrului Nottara din București. A fost acuzat că ar fi încercat să facă o afacere nelegală cu niște spații ale teatrului, dar acuzațiile nu s-au concretizat într-un dosar care să ducă la o condamnare. În egală măsură, a fost atacată amiciția sa cu un cetățean rus, Boris Golovin, fost colonel GRU (serviciul de informații al armatei ruse), alături de care a încercat să facă mai multe afaceri. De asemenea, Nistor este nașul de cununie al fostului deputat PSD Valeriu Zgonea și tot presa vorbește despre apropierea sa de unii lideri ai PSD.

Scandalul din masoneria românească poate avea rădăcini politice.

Ascensiunea lui Radu Bălănescu poate fi legată de PDL. El a devenit Mare Maestru al MLNR în 2011. În conducerea MLNR, deși i-a fost contracandidat pentru cea mai înaltă funcție, îl regăsim și pe Mircea Gheordunescu. El a fost director adjunct al SRI între 2007-2011, apoi a fost consul general la Milano. Înainte de numirea sa la SRI, Gheordunescu, profesor de fizică la bază, a fost, în 1996 și 1997, președinte al Agenției Naționale de Control al Exporturilor Strategice și al Interzicerii Armelor Chimice (ANCESIAC). A avut rang de secretar de stat. Creșterea importanței sale a avut loc în timpul guvernării Convenției Democratice, Gheordunescu fiind membru PNȚCD. Dar din Convenție făcea parte și Partidul Democrat.

Dacă ținem cont de legături și traiectorii, putem face un scenariu al unei bătălii între PSD (Stelian Nistor) și PDL, acum PNL prin fuziune (Radu Bălănescu). Dacă ținem cont de relațiile internaționale, lucrurile se văd altfel. Apropierea de Golovin ne trimite spre Rusia, iar susținerea americană a lui Stelian Nistor ne trimite către NATO. SUA este cel mai important jucător din NATO. În replică, forța MLNR vine mai degrabă din susținerea și recunoașterea la nivel european.

O componentă nu lipsită de interes este, într-un alt scenariu însă, reacția continuu ostilă a președintelui Klaus Iohannis față de PSD. La aceasta se poate adăuga și episodul atacului la UDMR și la proiectul autonomiei Ținutului Secuiesc.

Printre multele loje active în România, sunt și cele maghiare din Transilvania. Acestea reprezintă însă masoneria maghiară.

Acestea sunt obediente față de Budapesta. În condițiile în care din masonerie fac parte membri ai elitelor culturale și de afaceri, lobby-ul lojelor maghiare, dar și al unor loje iregulare românești din Transilvania lucrează pentru a obține o largă autonomie a regiunii întregi față de România. Ei spun că Transilvania s-ar  dezvolta mult mai bine independentă fiind. Ardelenii fiind mai serioși și mai harnici decât frații lor din Regat sau din Moldova. Ungaria alimentează un astfel de proiect. Viktor Orban știe că nu se va putea întoarce la realitatea imperiului de dinainte de Trianon. Dar influența Ungariei poate crește considerabil într-un stat independent.

Avem, iată, două scenarii care pot sta la baza rupturii din masoneria românească.

Două scenarii care se pot și suprapune, sau se pot doar intersecta. Având, prin membrii săi, o extrem de puternică parte de lobby (influență și propagandă), masoneria poate influența, după cum s-a văzut din istorie, procese importante pentru statele din care fac parte. Sau chiar la nivel internațional. E de precizat faptul că din masonerie au făcut parte și ofițeri de armată, dar și de poliție. De asemenea, cadre din serviciile secrete, procurori sau judecători.

Ambele scenarii sunt valide într-o oarecare măsură. Astfel, găsim explicații și pentru bătăliile politice și economice (mulți masoni sunt oameni cu averi impresionante) din ultimii ani. Dar e posibil ca valoarea reală a masonilor români (peste 12.000, mai mulți ca în multe alte țări dezvoltate) să fie mult mai mică. Să fie doar ilustrarea realității românești. Atunci s-ar putea să avem de-a face doar cu un scandal ieftin de Dâmbovița. O păruială între un bucureștean (Radu Bălănescu) și un moldovean din Fălticeni (Stelian Nistor). Ambii, fără vreo legătură cu hărnicia și coerența ardelenilor.

Articole asemanatoare