Destrămarea României. Ne întoarcem la trei principate?

Autor: Tudor ARTENIE

Să ne dăm câțiva pași înapoi ca să putem privi ansamblul. Să vedem și trecutul, dar să anticipăm și viitorul. Să putem înțelege, sau măcar să ne străduim să răspundem la întrebarea ce se va întâmpla cu noi?

Am fost trei principate până ne-am unit.

Așa a fost istoria. Nu revin asupra ei, cine o știe, bine, cine nu, treaba lui! Dar de la 1918, România a luat-o pe un alt drum. A intervenit la un moment dat pactul Ribbentrop-Molotov (încă neinvalidat oficial), apoi cel de-al doilea război mondial și, în cele din urmă, perioada comunistă. Dar cea mai mare parte a istoriei noastre a însemnat un popor desfăcut în trei principate.

Ce se întâmplă acum?

Acum, adică de 30 de ani încoace, am stabilit că privim de la distanță, iar 30 de ani înseamnă puțin în repere istorice. Mai întâi, am desființat fabrici, uzine, asociații agricole. Probabil, multe meritau desființate. Pe cele valide, le-am vândut pe bani puțini, iar pe altele, strategice, le-am vândut, tot pe bani puțini, ca să ne iubească Vestul mai tare. Astăzi, conform unui raport al Parlamentului European, 75% din terenul arabil al României are proprietari străini. Distribuitorii de energie se numesc ENEL, EON sau CEZ. Iar exemplele sunt nenumărate, le știți și singuri. Prin urmare, am rămas proprietari în propria noastră țară pe mai nimic.

Politica se face pentru întoarcerea la principate.

Continuăm observarea de la distanță și vedem, de exemplu, cum Transilvania are un alt nivel de viață decât Moldova și cum în orașele mari, care „închid” sudul Transilvaniei – Brașov, Alba-Iulia – și până în Timișoara, USR-PLUS a câștigat bătăliile electorale de luna trecută. Sibiul e condus de FDGR și tabloul e complet. Fostul imperiu, cu Germania la pupitru de această dată, a desenat marginea răsăriteană a Europei. Este în interiorul liniei Carpaților.

Sudul, de la Craiova (Ford) la Constanța (port), trecând prin Deveselu (scut), are o determinare proamericană puternică.

Marea Neagră și Balcanii sunt de interes direct pentru partenerii noștri strategici și pentru alianța militară din care facem parte, NATO. De câteva zile, se vorbește despre intenția SUA de a investi 8 miliarde de dolari în platforma nucleară de la Cernavodă, dar și de o autostradă și o cale ferată Constanța-Gdansk. Jurnaliștii care au distribuit informațiile s-au bucurat, crezând că acest nou drum strategic va porni din Constanța, va străbate Moldova, Ucraina și Polonia.

Nu e chiar așa!

Prin Ucraina nu poate trece (nu e stat membru NATO, iar ora exactă la Kiev depinde de dispoziția țarului de la Kremlin), deci nu va trece nici prin Moldova. Va trece prin Ungaria și Slovacia înainte de a intra în Polonia, deci tot prin Transilvania. Și încă ceva: cine va plăti acele 8 miliarde de dolari, și de ce 8, când valoarea reactoarelor 3 și 4, cu tot cu reamenajarea hidrotehnică din zona Canalului Dunăre-Marea Neagră este de 2-2,5 miliarde de dolari? Calcule făcute de specialiști (cei mai mulți, străini), nu de mine.

Avem, deci, două principate definite clar. Ce facem cu al treilea?

Transilvania ar fi unul dintre principate, vasal al vestului germanic, iar cel de-al doilea, Țara Românească, partener direct al SUA. Pentru definitivarea ambelor situații mai este nevoie de câteva reglaje, dar autoritățile de la București nu au nicio greață să le rezolve. Mai sunt de „măritat” niște companii energetice, mai e de vândut ceva teren agricol. Atunci vor avea și proprietarii de pământ subvenții ca în UE. Cu amendamentul că ei, proprietarii, nu vor mai fi români.

Cui rămâne Moldova?

Moldova ar fi al treilea principat. Având în vedere faptul că înțelegerea dintre Hitler și Stalin (pactul Ribbentrop-Molotov) nu a fost dezavuată, ținând cont de faptul că marile investiții străine ale Germaniei sunt făcute în Rusia și că NATO își arată forța, dar nu vrea conflict, concluzia e simplă. Moldova, al treilea dintre principate, cel mai sărac, va fi vasală Răsăritului ca să nu strice socotelile Apusului. Iar Basarabia s-ar putea uni cu principatul Moldovei, dar procesul va fi, dacă va avea loc, de la vest la est.

Cu ce rămânem? Cu mai nimic!

Cele scrise mai sus reprezintă o teorie personală. M-am uitat pe hărți, am citit puțină istorie, am urmărit trendurile politice interne și internaționale din ultimii ani. Am observat cum lucruri esențiale în definiția noastră ca neam – de la educație, la ortodoxie – devin tot mai puțin importante. Am urmărit discursurile publice ale politicienilor noștri și reacțiile provocate de aceștia. Suntem deja atât de dezbinați, încât nici nu avem nevoie de un conflict intern (Doamne-ferește!) ca să ne despărțim în …principate.

Prin șvaițerul numit România, șobolanii circulă fără nicio problemă. Nici nu mai e nevoie de un cuțit ascuțit ca să tai șvaițerul. Se poate face acest lucru cu o riglă de plastic fabricată în China sub un nume de brand european.

PS1 – M-aș bucura tare mult să greșesc. Dar mă uit la ușurința îndepărtării de pe locurile eligibile la parlamentare din USR-PLUS. Oameni ca Mihai Goțiu (apărător al pădurii), Vlad Alexandrescu (om de mare cultură) nu mai au loc în față. Despre celelalte partide – nici nu mai are sens să scriu ceva. Și nici despre președintele tuturor românilor.

PS2 – Iar dacă vreți să știți ce se va întâmpla cu românii, nu trebuie decât să vă gândiți că cineva trebuie să monteze faianța lumii moderne. Și să dea cu sapa. Doar nu vreți să se murdărească pe mâini popoarele suverane!…

Sursa foto: deschide.md

Articole asemanatoare