Breaking News

Publicatie administrata editorial de Cristi Giambasu

Doctorul Laurentiu Gutica Florescu le-a oferit slatinenilor o lucrare cu totul deosebita: „Istoria orașului Slatina de la origini până în anul 1947 – Monografie”

Slatina are propria ei istorie, iar aceasta este una deosebita! Datorita unui buzoian stabilit in orasul de pe Olt, slatinenii pot parcurge aceasta istorie! Dupa o munca asidua de 7 ani, care a insemnat cercetare, documentare și redactare științifică, dr. Laurențiu Guțică-Florescu, directorul Muzeului Județean Olt, a realizat si a tiparit „Istoria orașului Slatina de la origini până în anul 1947 – Monografie”, lucrare cu care și-a obținut și doctoratul în istorie. 

Volumul de aproape 600 de pagini este un proiect editorial realizat cu sprijinul Primăriei și al Consiliului Local Slatina și face parte din evenimentele dedicate celebrării Centenarului României Mari și și a 650 de ani de atestare documentară a Slatinei.

„Cercetarea istorică serioasă se face doar de cei care au aplecare spre asta. Să stai pe un document, să îl citești de nu știu câte ori, să îl interpretezi, să îl coroborezi cu alte documente… Eu cred că Laurențiu a epuizat tot ce s-a scris despre istoria Slatina, a epuizat fondul documentar, documentele referitoare la Slatina, cele importante, cele care au trasat imaginea și evoluția acestui oraș. Cartea este o lucrare grea, ca informație, dar, în același timp, este o lucrare accesibilă, pentru că Laurențiu pune foarte logic în ecuație documentele istorice, le interpretează într-o sinteză care unui cititor, fie el și neavizat, îi lasă o imagine asupra evoluției acestui oraș”, a descris lucrarea domnului Gutica Florescu fosta directoare a Muzeului Județean Olt, Aurelia Grosu.

Ea a scos în relief și calitățile manageriale ale celui care a preluat și a dus mai departe proiectele Muzeului Județean Olt, instituție reabilitată și modernizată la înalte standarde calitative în domeniul muzeal sub mandatul lui Laurențiu Guțică Florescu.

Despre calitățile umane și profesionale ale acestuia au mai vorbit, in ziua lansarii lucrarii, si Bogdan Bădițoiu, șeful Direcției Județene a Arhivelor Naționale Olt, Gheorghe Iorga, directorul Direcției pentru Cultură Olt, profesorul universitar Ion Bozgă de la USAMV Slatina.

Evenimentul a avut și un episod pitoresc prin intervenția „turcului” Hashim Memish, membru al celebrei familii albaneze stabilite cu peste trei secole în Slatina, care a vorbit, cu binecunoscutul său farmec, despre istoria familiei sale.

„Cartea asta este o fântână vie. O să vedeți că sunt episoade în care, săpând, vezi că apa nu este atât de dulce, este și sărată, sălcie, amară. Sunt rădăcinile noastre comune pe care le avem. Slatina este un oraș cu o fizionomie istorică inconfundabilă, cu o vistierie istorică cu nimic mai prejos decât a altor orașe din țară. De aceea, când am susținut teza de doctorat, unii profesori au rămas impresionați pentru că, deși știau multe lucruri, dar nu știau ce s-a întâmplat cu partea de istorie contemporană. Este o carte scrisă cu suflet, cu sentiment, cu pasiune”, a vorbit, despre carte, autorul, născut pe plaiuri buzoiene și care în 1992 a venit în Slatina, devenind, în timp, unul dintre pilonii pe care se sprijină cultura orașului.

La final, Laurențiu Guțică-Florescu a mulțumit tuturor care, într-un fel sau altul, i-au fost alături.

Printre figurile marcante care au participat la lansarea cărții in luna noimebrie se mai numără poetul Ioan Smedescu, comandantul Jandarmeriei Olt, colonelul Dorel Drejoi, sociologul Paul Popescu, fost senator de Olt, scriitorul, fotograful și artistul plastic Gheorghe Atanasescu, Viorel Călugăru, președintele Asociației Salvați Identitatea Satului.

Monografia are opt capitole, după cum urmează: Slatina în istoriografia românească, Cadrul fizico-geografic, Slatina de la antropogeneză la etnogeneză, Slatina în Evul Mediu, Slatina în perioada premodernă (1600 – 1821), Slatina în perioada făuririi statului național român modern (1821 – 1877), Slatina între Independență și Marea Unire (1878 – 1918), Slatina în perioada contemporană (1919 – 1947).

Volumul are referenți științifici celebri, respectiv prof. univ. dr. Ioan Calafeteanu, prof. univ. dr. Ioan Opriș, prof. univ. dr.  corneliu-Mihai Lungu și prof. univ. dr. Sorin Liviu Damean.

Articole asemanatoare

Leave a Reply

avatar
  Subscribe  
Notify of