Două tezaure umane vii, în Olt și Dolj

Ministerul Culturii, prin intermediul Comisiei Naționale pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, a hotărât acordarea titlului onorific de TEZAUR UMAN VIU mai multor meșteri sau artiști populari. Este vorba despre 11 persoane, considerate păstrătoare și transmițătoare de patrimoniu cultural imaterial. Două dintre acestea sunt din Oltenia, mai exact din Olt și Dolj.

Ion Crețeanu este unul dintre cei 20 de mari cobzari ai României, notează liniaintai.ro, printre care se află și Tudor Gheorghe. El conduce trei tarafuri: Taraful din Morunglav (Olt), cel din Grecești (Dolj) și Taraful din Albotina (Valea Timocului – Bulgaria). Este inginer constructor de profesie, însă profesiunea lui de credință a fost, încă din copilărie, aceea de a culege folclor, de a explora zona virgină a folclorului arhaic din Zona Romanațiului și de a-l reda românilor prin cântec. De menționat faptul că lira tracă, adică neprețuita lui cobză, precum și opincile croite dintr-o piele veritabilă, au aparținut unui cobzar vestit, pe numele său Ion Șerban, zis Tarzan. Acesta a fost, deopotrivă, profesorul de cobză al lui Ion Crețeanu, ca și al lui Tudor Gheorghe. Vestitul cobzar a cântat, în anul 1939, împreună cu Maria Tănase, la New York, pentru Roosevelt, celebra melodie, care l-a încântat pe președintele Americii: „Ține, Leano, curu’ zvelt!” (sau ține, Leano, cu Roosevelt!). Un măiastru joc de cuvinte, care nu putea să fie născocit decât de o româncă absolută, așa cum a fost Maria Tănase, acompaniată – așa cum v-am mai spus – de profesorul de cobză al lui Ion Crețeanu.

Întrebat de unde vine, încotro se îndreaptă și unde va rămâne, Ion Crețeanu a răspuns celor de la Linia întâi:

„O să vă răspund în două părți la această întrebare. Eu vin de nicăieri și de pretutindeni și mă îndrept spre nicăieri și spre pretutindeni. O să vă spun și partea a doua a răspunsului meu… Vin de la Voineasa, din Olt. Dacă pui vârful compasului la Caracal, un compas imaginar cu o rază de 30 de km, obții o suprafață, cu areal spiritual, în care trăiesc cei mai frumoși călușari din Dacia Felix, Mănăstirea de la Brâncoveni, călușarii de la Dobrun, călușarii de la Cezieni, lăutarii de la Morunglav, de la Iancu Jianu, de la Voineasa, de la Rusănești. Aceasta este o parte a Olteniei Profunde. De acolo vin eu și cântecele mele. Vin din eternitatea spiritualității românești și merg în veșnicia cântecului nostru popular, venit și el de pretutindeni și de nicăieri. Eu și cântecul meu mergem așa cum ar spune cucul sau cinteza, fără o țintă precisă, fără a ne propune ceva, eu curg alături de cântecul meu, așa cum curge apa și, de aceea, întotdeauna, l-am rugat pe Dumnezeu să-mi înlesnească o cât mai bună curgere… O curgere în sensul care ne-a fost hărăzit, mie și cântecului meu… Culeg folclor de peste patru decenii. De peste 40 de ani fac acest lucru, fără să mă gândesc că voi câștiga ceva pe plan material. Câștigul meu a fost acela al valorilor dinlăuntru, al valorilor morale. Mulțumesc lui Dumnezeu că mi-a scos în cale valori remarcabile și că mi-a dat harul de a le transmite mai departe!”

Un alt tezaur viu este Alexandrina Olguța Filip din Cezieni, meșter cusături populare.

Comuna Cezieni este vestită pentru „Sărbătoarea Iilor”, eveniment ce adună sute de participanți. A reînceput în 2001 după o perioadă de încetare a activităţii şi după ce s-a botezat cu alt nume. Înainte se vorbea despre “Sărbătoarea fetelor mari”, organizată de principesa Brâncoveanu. Sufletul acestei acțiuni este Alexandrina Filip.

„Când am plecat la şcoală deja ştiam să lucrez. De când eram foarte mică, mama și bunica mi-au pus acul și furca în mână și războiul de țesut lângă mine. Toate vin de acolo, din familie”, a declarat ea pentru zigzagprinromania.ro.

Chiar dacă a activat în domeniul contabilităţii, dragostea sa pentru ţesut nu s-a pierdut. În timpul liber a cusut mereu ii iar după ieşirea la pensie s-a dedicat total meşteşugului.

Vă prezentăm lista completă a celor desemnați în acest an Tezaure umane vii:

1. Ana BODESCU – port (producerea de îmbrăcăminte), comuna Salva, jud. Bistrița-Năsăud;

2. Ion CREȚEANU – spiritualitate (cântăreț – muzică vocală tradițională), Craiova, jud. Dolj;

3. Maria DULĂU – spiritualitate (cântăreț – muzică vocală tradițională), sat Biia, jud. Alba;

4. Alexandrina Olguța FILIP – port (producerea de îmbrăcăminte), comuna Cezieni, jud.Olt;

5. Eugen GAVRILĂ – prelucrarea lemnului, sat Loman, jud.Alba;

6. Ștefan HARABAGIU – spiritualitate (dansator), comuna Jilavele;

7. Petre MĂSALĂ – spiritualitate (dansator, performer Căluș), comuna Stolnici, jud. Argeș;

8. Marius MIHUȚ – prelucrarea lemnului (constructor instrumente muzicale), sat Cihei, jud. Bihor;

9. Ioan MOLDOVAN – spiritualitate (dansator), sat Berchieș, jud. Cluj;

10. Ana NEAMȚU – spiritualitate (cântăreț – muzică vocală), comuna Cut, jud. Alba;

11. Florin Nicolae POENARIU – meșteșuguri artistice tradiționale (iconar), localitatea Laz, jud. Alba.

Felicitări tuturor celor care iubesc și respectă tradiţiile, artele spectacolului, practicile sociale și meşteşugurile tradiţionale.

Articole asemanatoare