sâmbătă, august 13, 2022
21.2 C
Craiova

Glonțul sau medicamentul? Un paradox cu mulți fraieri…

Autor: Tudor ARTENIE

Iată că glonțul se suprapune cu pandemia de coronavirus. Indiferent de cheia în care am citi realitatea, suntem într-o perioadă de vârf din perspectiva amenințărilor. Glonțul înseamnă mai ales apărare militară din perspectiva statelor democratice, iar medicamentul face parte din arsenalul de apărare a sănătății. Sigur, glonțul e și parte a atacului, iar medicamentul nu este singura metodă de apărare a sănătății (mă refer aici și la nivelul de trai, și la aerul curat sau viața cumpătată etc).

Și glonțul, și medicamentul sunt industrii în care sunt investiți bani și fac vânzări tot pe bani. Și profit.

Medicamentul în cifre. Cifrele sunt seci, vorbesc de la sine. La sfârșitul anului 2020, piața farmaceutică globală totală a fost evaluată la aproximativ 1,27 trilioane de dolari SUA. O creștere semnificativă față de 2001, când piața era evaluată la doar 390 de miliarde de dolari SUA.

Glonțul, tot în cifre. Conform raportul anual publicat de Institutul Internațional al Păcii din Suedia, SIPRI, în anul 2020 vânzările globale de arme au crescut. Un raport al institutului arată că, în comparație cu anul 2019, cele mai mari 100 de companii de armament din lume au înregistrat o creștere de 1,3%. Valoarea armamentului vândut este de 531 miliarde de dolari SUA. Același raport arată că peste jumătate din comerțul global cu armament este american. Sunt 41 de companii din SUA, pe primul loc fiind Lockheed Martin, care a avut în 2020 o cifră de afaceri de 58,2 miliarde de dolari.

După SUA, urmează China. Nici UE nu stă rău, 26 de companii europene au vândut în 2020 armament în valoare de 109 miliarde de dolari.

Rusia stă puțin mai prost, a scăzut de pe locul patru pe locul șase la nivel mondial în clasamentul SIPRI pe 2018.

Glonțul este peste medicament. Deocamdată.

Ați văzut valorile vânzărilor de armament, dar cheltuielile militare globale înseamnă mai mult. Acestea au fost, în 2018, de 1,82 de trilioane de dolari SUA. Cifrele nu sunt din aceiași ani, sunt din ani apropiați și ne putem da seama cum medicamentul se apropie de glonțul care îl domină economic.

Anexarea Crimeii și mișcările Rusiei către Ucraina înainte de criza militară de azi au dus la o creștere a cheltuielilor de apărare în regiune. Ucraina, România, Polonia, Lituania, Letonia sau Bulgaria au cheltuit tot mai mult pentru apărare. Acum, criza s-a acutizat.

Teoria conspirației?

Pandemia de coronavirus a forțat omenirea să investească în industria farmaceutică. Nu doar în vaccin, ci în tot ce înseamnă medicamente, măști, combinezoane, echipamente ATI, paturi, pături etc. O cantitate foarte mare de mărfuri foarte diferite care servesc aceluiași scop: sănătatea.

Dar toate aceste produse medicale aduc profit companiilor care le produc. Fie că le cumpără oamenii din farmacii, fie că le cumpără statele sau se fac achiziții la nivelul UE, așa cum e cu vaccinurile, aceste produse sunt mărfuri. Cifra de afaceri a industriei farmaceutice crește spectaculos.

Cum se poate echilibra raportul dintre glonț și medicament? Simplu, forțând un război. Sau, ca să nu crească și vânzările din industria farmaceutică (și acestea cresc în caz de război, nu ca armamentul, dar cresc), cu amenințarea unui război.

Paradoxul zilei de azi – bani pentru viață, bani pentru moarte!

Nu sunt deloc adept al teoriei conspirației, dar e limpede că nu avem toate informațiile despre ce se întâmplă pe planetă. Presa a devenit tot mai mult oglinda puterii. Nu știm, de exemplu, prea multe despre protestul camionagiilor din Canada sau despre protestele împotriva restricțiilor Covid-19 din țările dezvoltate. Exemple mai sunt, dar nu insist asupra lor.

Ceea ce vreau să spun este că trăim vremuri în care omenirea cheltuie sume imense de bani pentru a-și proteja sănătatea și, în același timp, cheltuie sume echivalente pentru armament. Bani pentru viață, bani pentru moarte. Iar cei mai mulți bani sunt cheltuiți de state din bugetele publice. Adică banii pe care fiecare dintre noi, cei care muncesc, îi dau statului spre justă administrare. Statele îi cheltuie și pentru una, și pentru alta. Iar companiile private care dețin controlul ambelor industrii prosperă. Fac profituri tot mai mari. Am impresia că suntem luați de fraieri…

Ultimele stiri

20 de trenuri electrice vor circula în România. Craiova este inclusă în rute

Autoritatea pentru Reformă Feroviară anunță, joi, deschiderea seriei achizițiilor de material rulant prin Planul Național de Redresare și Reziliență...

Mai multe articole din aceeasi categorie