Publicatie administrata editorial de Cristi Giambasu

De Sanziene, avem si Sarbatoarea Iei! “La Blouse Roumaine” a lui Matisse a stat la baza acestei sarbatori care l-a inspirat si pe marele designer Yves Saint Laurent!

Reper identitar, ia este sărbătorită, începând cu anul 2013, în noaptea „cerurilor deschise”, de Sânziene. Ziua Universală a Iei celebrează piesa principală a costumului popular românesc, dar și ideea de feminitate, întrucât termenul „ie” este atribuit exclusiv cămășii populare femeiești.

Redescoperită permanent, reinvestită cu semnificații, ia a stârnit întotdeauna fascinație. Nu întâmplător, Henri Matisse a reprodus ia în cunoscuta pictură ‘„La blouse roumaine”, iar Nicolae Tonitza, Camil Ressu, Ion Theodorescu-Sion au surprins frumusețea și varietatea cămășii populare feminine în tablourile lor. Ziua Universală a Iei a debutat la iniţiativa comunităţii online „La Blouse Roumaine”, fiind preluată cu succes de comunităţile româneşti din peste 100 de oraşe, din 48 de ţări.

În 1940, Henry Matisse a pictat tabloul “La Blouse Roumaine”, ia traditională românească devenind astfel un simbol al feminităţii universale.

Cum sunt iile in Oltenia

În zona Mehedinți cămașa de ie este încrețită la gât și cu altiță de dimensiuni apreciabile, brodată cu roșu- vișiniu sau negru. Încrețul este cusut cu punctul „urzit pe fir” cu fir de mătase albă sau galbenă, bentița de la guler are diferite broderii, iar mâneca se termină cu manșetă. Specific cămășilor vechi oltenești este mâneca largă, fără manșetă. Râurile brodate pe lungimea mânecilor sunt dispuse vertical sau oblic. În broderii este folosit punctul simplu de contur sau tighelul, punctul cruce și punctul de umplutură.

În zona Gorj ia este făcută din pânză de bumbac țesută în casă, brodată cu fire de arnici, mătase, fir de aur sau argint, paiete din metal asortate firului cu care au fost executate motivele. În realizarea broderiilor s-au folosit puncte foarte vechi cum ar fi: lănțișorul, punctul simplu cu o singură față sau cu două fețe, punctul „cruce”, punctul „urzit pe fir” pentru încreț, punctul „lucrat pe dos” care are o vechime remarcabilă, punctul de broderie plină sau punctul oblic sau drept.

În zona Vâlcea cămașa este încrețită la gât, iar altița este decorată bogat cu figuri geometrice și florale aplicate în șiruri despărțite prin ajur sau șabac. Bentița de la guler este brodată cu punctul cusut pe dos, încrețul este lucrat cu punctul „urzit pe fir” cu figuri geometrice și cu intercalații de culoare. Râurile brodate pe lungimea mânecilor sunt lucrate de la încreț în jos în sens oblic, iar în partea de jos mâneca este strânsă într-o manșetă îngustă, brodată ca și bentița de la guler. La iile mai noi pe piepții iei broderia este foarte bogată, fiind executată cu aceleași motive și aceeași cromatică ca și altița. La iile mai vechi motivele care decorează piepții iei sunt diferite de motivele care de pe altiță și râuri.

Specifică zonei Romanați este ia cu guleraș și altiță, alcătuită din galoane dispuse transversal în care se repetă motivul de formă „S”. Încrețul este decorat cu motivul „romb prelungit” în care sunt incluse și romburi mai mici. Mâneca este împodobită cu un singur galon așezat de la ornamentul încrețului în jos, reprezentând unul dintre galoanele altiței. Brățara sau manșeta este strâmtă, brodată cu același ornament. Motivul ornamental al altiței se repetă și pe piept, iar tivul poalelor cămășii este cusut cu roșu. Punctele cu care sunt executate broderiile sunt: punctul simplu, punctul de contur cu umplutură, broderie plină lucrată pe fire numărate în sens oblic, punctul „urzit pe fir”, lucrat cu fir galben și auriu și punctul lănțișor lucrat cu fir metalic auriu. Motivele decorative sunt geometrice, florale, figuri omenești stilizate, iar în cromatică predomină albastrul marin, cu intercalații de fire metalice aurii. Pe altiță, mâneci și piepți decorația este aplicată în sens diagonal, folosind fire de culoare albastru marin, fir de aur cu puțin roșu cu intercalații de galben auriu.

În zona Dolj, iile au aceeași croială clasică, încrețită la gât, cu altiță, încreț și râuri. Gulerașul este îngust, sub formă de bentiță. Broderia este foarte fină și acoperă toate părțile componente ale iei. Culoarea broderiei este în armonie cu alesăturile care decorează catrințele și vâlnicul. Ia este din pânză de bumbac, cu bentiță aplicată pe trei rânduri de încreți lucrat cu fir de mătase roșie. Broderia este executată cu punctul cruce cu fir de mătase de culoare roșie, punctul în cruce lucrat pe două fire, punctul tighel, punctul oblic pe fire numărate, punctul lănțișor, punct cruce dublu lucrat cu beteală argintie, punctul „gura păpușii”.

Yves Saint Laurent a dedicat o intreaga colectie iei romanesti!

La inceputul anilor ’80, Yves Saint Laurent creeaza “bluza romaneasca” pornind de la tabloul omonim, semnat Matisse. Bluza alba cu broderii colorate, inspirata de ia romaneasca, nu va intarzia sa faca furori in lumea modei, creand un curent vestimentar cunoscut actualmente ca “travel kit”, definind orice sursa folclorica traditionala care aduce in discutie un statut national, transfigurat in stil vestimentar. 

Articole asemanatoare

Leave a Reply

avatar
  Subscribe  
Notify of