luni, iulie 4, 2022
32.9 C
Craiova

În jurul PNRR multă gălăgie e!

Autor: Tudor ARTENIE

Are un nume ambițios și complex: Planul Național de Redresare și Reziliență. Un nume complicat și, oricât am crede despre noi că știm limba română, cuvântul reziliență în DEX e una, în acest context – e nițel diferit. De aceea, toată lumea îl prescurtează. PNRR. Și, ca orice plan care privește dezvoltarea României în contextul recuperării post-pandemie, e subțire și stârnește patimi.

Redactarea PNRR arată câtă (carte) nu avem!

Oricât s-au strofocat partidele care compun guvernarea să spună că PNRR e perfect, iată că nu e deloc așa. Cel mai puternic arbitru-judecător este Comisia Europeană. După ce l-a returnat de două ori, CE a corectat ultima variantă trimisă la Bruxelles. Dacă era o lucrare de control a unui elev de școală, ar fi primit cu indulgență nota 5. Fiind un proiect de țară și având finanțare europeană (jumătate – fonduri nerambursabile, jumătate – credite), CE a cerut lămuriri. Și a cerut îmbunătățiri.

Din această perspectivă, cei care spun că PNRR este un document „în lucru”, au dreptate. Dar greșelile de până acum arată limpede că echipa condusă de premierul Cîțu, ministrul Cristian Ghinea și girată de președintele Iohannis este foarte slabă. Profesionalismul afișat de atâtea ori este, în realitate, un amatorism sadea!

Autorii PNRR nu au înțeles nici spiritul, nici condițiile acestui plan.

PNRR este, înainte de toate, parte a unui balon de oxigen european destinat tuturor statelor-membre ca să își revină după blocajul general cauzat de pandemia de COVID-19. În al doilea rând, planul european este o modalitate de a susține dezvoltarea statelor. Și, nu în ultimul rând, planul stabilește direcții de dezvoltare conforme cu politica economică europeană, adică Green Deal. Pe scurt, PNRR înseamnă revenire după pandemie și  dezvoltare durabilă. Dezvoltare în armonie cu ansamblul european.

Ce a înțeles guvernul?

Mai întâi a înțeles foarte puțin, apoi ceva mai mult și, când, în sfârșit, a înțeles ceva mai mult, tot nu a fost bine. De ce? Pentru că guvernul nu privește ansamblul dezvoltării economice a României. Nici nu dă dovadă de pricepere, dar nici nu se ferește să „închine” PNRR unor proiecte ai căror beneficiari sunt doar unii români. Vreți exemple? Iată câteva:  firmele unui mare om de afaceri, Gabriel Comănescu, s-au calificat deja pentru vreo 600 de milioane de euro pentru proiecte energetice, dar fără vreo licitație prealabilă.

Realizarea legăturii dintre metroul bucureștean și aeroportul internațional Henri Coandă (Otopeni) nu e pe lista de proiecte. Dar metroul clujean, da! Nu că ar avea cineva vreo problemă cu acesta, dar e curios faptul că extinderea metroului bucureștean nu a încăput în PNRR. Este drept, primarul din Cluj-Napoca, Emil Boc, a apărut în fotografii alături de premierul Cîțu și susținea candidatura acestuia pentru funcția de președinte al PNL. Așa că merită metrou.

Sau, un alt exemplu: CE remarcă faptul că pentru Fondul de capital de risc pentru IMM-uri  costul trainingului pentru o singură persoană este de 133.000 de euro. „Pare cam excesiv”, transmite CE. Nu pare, este prea mult! Exemple mai sunt, le găsiți în documentul de pe site-ul ministerului condus de Cristian Ghinea – https://mfe.gov.ro/pnrr/. Sau în presă.

Ca orice plan care ar trebui să fie bun, PNRR este plin de greșeli și un bun prilej de răfuieli politice.

Guvernul și liderii partidelor care îl compun se împăunează cu PNRR-ul, în vreme ce opoziția îl desființează și atacă puterea. Având în vedere că pandemia i-a afectat pe toți, acest plan ar fi putut să fie o platformă a consensului politic. Nu a fost și nu este așa pentru că autorii planului nu au vrut să îl filtreze și prin Parlament. Scindarea politică duce, bineînțeles, la scindarea societății, dar care politician român a pus vreodată binele public deasupra interesului propriu sau de partid? Întrebarea e retorică, desigur.

Așa că în țara în care funcționarea pe bază de plăcuțe suedeze ține de erudiție, PNRR este doar un nou instrument de propagandă. Până vor veni banii și până vor fi folosiți e cale lungă. Iar până atunci, scumpirile se vor ține lanț. Vorba-aceea: atât putem, atât avem!

Ultimele stiri

Video: 28 iulie: deschidere DEx12 Centura Slatina?

Dupa ce in luna martie a finalizat primii kilometri de drum expres din Romania – 18,5 km din Craiova...

Mai multe articole din aceeasi categorie