luni, iunie 21, 2021
26.9 C
Craiova

În Oltenia, asiaticii fac drumuri, case, pâine și… sapă gropi în cimitire!

Din ce în ce mai mulți muncitori necalificați din Nepal, Bangladesh, Sri Lanka sau India lucrează în cele cinci județe ale Olteniei. Potrivit unei statistici obținute de euroolteniainfo.com de la firmele de recrutare, angajații asiatici au pătruns în multe domenii de activitate, cum ar fi construcții, textile, spălătorii auto, ferme, HoReCa și chiar… cimitire. Iar anunțuri pentru patronii români care au nevoie de forță de muncă din Asia sunt pe toate site-urile, semn că este o afacere în creștere.

Patron de restaurant din Slatina caută oameni

Un om de afaceri care deține trei restaurante în Slatina, Olt, a pus peste tot anunțuri de angajare. E aproapte disperat, că nu găsește oameni. În cele din urmă va fi nevoit să ia o decizie: fie închide, fie apelează la nepalezi sau indieni. Ne-a declarat că are o reținere față de costuri și obligația de a le asigura cazare. Cu toate acestea, parcă merită să dai un ban în plus, dar măcar îți păstrezi restaurantele și ai șanse să crești profitul decât să închizi afacerea pur și simplu. Ne-a spus că în cele din urmă va sta de vorbă cu o firmă de recrutare care aduce personal din Asia.

Românii, tot mai pretențioși

Cei mai mulți români apți de muncă sunt deja plecați din țară. În orașele mici e dramatic – efectiv nu ai cu cine face o casă, ține o bucătărie de restaurant sau o spălătorie auto. Cei rămași mizează pe asta și plusează la bani. „Sunt foarte mulți care se supraestimează, se supraevaluează. Mai mult decât atât, nu stau. Pleacă după scurt timp, deci nu te poți baza pe ei, te lasă baltă când ți-e lumea mai dragă”, ne-a declarat reprezentantul unei firme de recrutare.

Primarul din Drobeta Turnu Severin: Ai noștri se trag unul pe altul în Occident

În județul Mehedinți sunt în acest moment angajați sute de oameni din Nepal, Bangladesh, Sri Lanka și India. Ei lucrează în construcții, cimitire, hoteluri și fabrici de pâine. Ne-a confirmat și Marius Screciu, primarul din Drobeta Turnu Severin. „Ai noștri se trag unul pe altul în Occident. Dacă a plecat un zidar, el își va lua acolo și faianțarul cu care a lucrat aici, și instalatorul, și își face echipă. Le merge bine, sunt mulțumiți. Problema e aici, că nu ai cu cine lucra. Cât despre ce spun cei de la firmele de recrutare  – că nu te poți baza, așa este. Am auzit un patron de fabrică de pâine care a fost lăsat baltă de cei de pe tura de noapte. A trebuit să vină el de acasă să asigure producția, pentru că avea de livrat pâine a doua zi dimineață”, spune Screciu. În aceste condiții, omul a angajat nepalezi. Au asigurată cazare în spații lipite de fabrică, nu sunt scandalagii, nu sunt pretențioși, lucrează și sâmbăta și duminica.

Prejudecățile, o problemă

Ca să aduci muncitori din aceste țări pare, la noi, un act de curaj. Mulți antreprenori români nu pot depăși niște bariere și unii dau chiar dovadă de rasism sau au tot felul de prejudecăți. „Am întâlnit și cazuri când am fost întrebați Dar ce or să zică vecinii dacă aduc pe-ăstia mai negricioși? Dar dacă sunt teroriști? Dar dacă îmi mănâncă pisica din curte? Și tot așa. Avem mult de lucru în domeniul toleranței, educației. Pe de altă parte, noi când suntem în discuții pentru a aduce un grup de muncitori avem nevoie de detalii: este important ce fel de muncă vor face. Da, la împachetat, dar nu e totuna să împacheteze colete de 500 de grame sau de 50 de kilograme. Apoi, unde vor locui? Vor avea acces la magazin? Vor fi lângă pădure, vor fi în oraș? Sunt totuși oameni și responsabilitatea noastră este foarte mare. Nu de puține ori ne lovim însă de o altă problemă: patronii români se arată deranjați „Dar de ce puneți atâtea întrebări??”

Un caz extrem de mediatizat a fost cel al brutarilor din Sri Lanka angajați de un patron al unei făbricuțe de pâine din Harghita. Sătenii au ieșit în stradă, anul trecut în ianuarie, ca să protesteze față de cei doi angajați, pe motiv că „va urma un val de migranţi şi că va creşte infracţionalitatea în zonă”. Patronii au spus că au vrut să angajeze muncitori din comunitate sau chiar din judeţ, însă nu au găsit oameni dispuşi să facă această muncă.

„Din păcate, nu suntem o țară multiculturală. În orașele mari au fost depășite aceste bariere, cum ar fi București, Cluj sau Timișoara. Dar România nu înseamnă doar orașele mari, iar afacerile cele mai afectate sunt în comunitățile mai mici”, se plâng recrutatorii.

Domenii de activitate diverse

Cu timpul, vom ajunge să ne obișnuim cu acești „străini” în peisaj. Mai ales că domeniile în care lucrează sunt atât de diverse. Puțini ștmu că dacă mergem la o spălătorie auto din Vâlcea, cel de acolo e dintr-un sat din Bangladesh…

Iată câți muncitori asiatici care lucrează în acest moment în județele din Oltenia:

În Dolj sunt peste 600 de muncitori care activează în construcții, hoteluri, reciclare, fabrici.

În județul Mehedinți sunt peste 400 care lucrează în construcții, cimitire, hoteluri, panificație.(Cei din cimitire sunt angajați să sape gropi).

În Gorj sunt în jur de 100 care muncesc în construcții și fabrici.

În Vâlcea sunt în jur de 300 care sunt angajați în spălătorii auto, hoteluri, depozite și construcții.

În județul Olt sunt peste 300 de asiatici pe care îi găsim în construcții, agricultură și depozite.

În cultura asiatică, respectarea autorității este o trăsătură pe care se pune preț

Cristina Chiorsac, reprezentanta companiei de recrutare Everest Recruitment, ne-a explicat că sunt multe avantaje dacă angajezi asiatici.  Pentru agricultură, de exemplu, este important că personalul asiatic este obișnuit cu condițiile muncii în aer liber.

„Forța de muncă asiatică este în căutare de stabilitate, dorindu-și să vină în România pentru a lucra pe termen lung. Un alt avantaj al angajării personalului asiatic este prezentat de eficiență, asiaticii dând dovadă de randament ridicat în timpul programului, fiind dispuși să lucreze ore sau zile suplimentare.

De asemenea, pe lângă faptul că sunt harnici, au anduranță fizică și se adaptează imediat la condiții climatice diferite, sunt și foarte disciplinați și respectuoși. În cultura asiatică, respectarea autorității este o trăsătura pe care se pune preț. Mai mult decât atât, majoritatea celor care vin din Asia sunt vorbitori de limba engleză, ceea ce înseamnă că se vor înțelege mai ușor cu angajatorul, dar și cu colegii români.

În prezent, mulți angajatori au apelat la personalul străin venit din afara comunității europene, susținând faptul că productivitatea a crescut în firmele pe care le dețin, de-a lungul timpului, seriozitatea și disponibilitatea angajaților pentru munca suplimentară fiind două dintre trăsăturile pe care le-au observat la aceștia”, a declarat pentru euroolteniainfo.com reprezentanta firmei Everest Recruitment.

Cât costă un muncitor asiatic?

Costurile pentru un astfel de muncitor sunt următoarele:

  • Salariul este de 600 de dolari pe lună (cee ace înseamnă net 2.448 lei și brut 4.278 lei)
  • Cazare – 400 lei
  • Mâncare – 300 lei
  • Comision agenție – 1.725 lei
  • Taxe legale (aviz munca, permis ședere) – 1.345 lei.

Cerere pentru industria lemnului

Cererea de angajați din Nepal, Sri Lanka, Bangladesh sau Pakistan va crește în România, spune Cristina Chiorsac, de la firma de recrutare. În acest moment au cereri de la antreprenori care au afaceri în industria lemnului în județele Covasna și Hunedoara. Deja sunt asiatici în prelucrarea primară a lemnului, dar vor să mărească numărul de angajați.

Mai e un aspect interesant. Până acum câțiva ani, cei care aveau nevoie de bonă apelau cu încredere la filipineze. Mai nou, acestea încep să fie înlocuite de bone din Sri Lanka. O mămică ne-a povestit că a căutat foarte mult o femeie care să stea cu cei doi fii ai ei (9 și 2 ani) programul fiind 08.00 – 17.00. Oferea 3.000 de lei și nu a reușit să găsească o româncă dispusă să accepte. Una dintre ele chiar i-a spus: „Pentru banii ăștia să te trezești tu de dimineață!” Așa că acum e foarte mulțumită de bona din Sri Lanka.

Pot intra în România 25.000 de lucrători străini

Pentru anul 2021, Guvernul a stabilit, prin HG nr. 1133/2020 publicată în Monitorul Oficial, un contingent de 25.000 de lucrători străini nou admiși pe piața forței de muncă din România.

„Este o cifră aprobată, care include însă și reîntregiri de familii, relocări, poziții de personal specializat dar și necalificat. Nu există o statistică a celor de la Oficiul de Imigrări. Ei doar anunță din când în când câți au mai rămas din cei 25.000”, ne-a precizat Cristina Chiorsac. În acest an, Bangladesh va „exporta” în România 2.000 de muncitori numai pentru fabrici de procesare a cărnii. În același timp, vor pleca spre Singapore alți 10.000.

Ce salarii sunt în țările lor?

Dacă în România salariul minim pe economie este în acest moment echivalentul sumei de 574 dolari SUA (2.300 lei), în țări asiatice precum India, Nepal, Pakistan, Bangladesh, Turcia, Vietnam sau Sri Lanka acesta este de câteva ori mai mic.

De exemplu, în Nepal, salariul minim pe economie este echivalentul sumei de 119 dolari SUA, acesta fiind chiar mai scăzut în Bangladesh unde nu depășeste 95 dolari SUA, potrivit site-ului workingmarket.ro.

Similar, salariul minim lunar în țări precum Sri Lanka (53 dolari SUA) sau India (aproximativ 62 dolari SUA, calculabil în funcție de salariul orar) este mult mai redus decât salariul minim pe economie din țara noastră.

Ultimele stiri

FC Viitorul și Farul Constanța au fuzionat

Gruparea de fotbal din Liga I FC Viitorul şi divizionara secundă Farul au fuzionat, echipa din primul eşalon urmând...

Mai multe articole din aceeasi categorie