Publicatie administrata editorial de Cristi Giambasu

Manastirea Hurezi, bijuteria lui Constantin Brancoveanu

Asezata in partea de nord a judetului Valcea, pe soseaua nationala Rm. Valcea – Tg. Jiu, in comuna Horezu, manastirea este ctitoria domnitorului Constantin Brancoveanu. Ridicat la 1693, sfantul locas monahal este cel mai vast ansamblu de arhitectura medievala pastrat in Tara Romaneasca.

O alta bijuterie arhitecturala a manastirii, care ii confera un aer de permanenta sarbatoare, este foisorul, ctitorie din 1753 a lui Dionisie Balacescu. La parterul manastirii se afla trapeza – sala de mese. Pictura din trapeza este executata in fresca, intre anii 1705 si 1706. Pana in 1872, manastirea a avut o viata de obste de calugari, dupa care devine o manastire de calugarite.

Pentru aceia care vor dori sa innopteze, manastirea are si posibilitati de cazare. Astfel, in prezent, exista 20 de locuri, in dormitoare cu 1-2 paturi, 3 camere cu 4 paturi si o mansarda. Plecand de aici, turistii pot vizita atat Coloana Infinitului a lui Brancusi, de la Tg. Jiu, dar si fosta cetate de scaun a Tarii Romanesti, Rm. Valcea.

La Horezu se pot achizitiona, direct de la sursa, vestitele vase ceramice cu nu mai putin celebrul model al “cocosului de Horezu”.
Site-ul trecator.ro a scris despre istoricul manastiri, dezvaluind inclusiv de unde vine numele de Hurezi.

Hurezi, huhurezi!

Cand, in 1660, Constantin Brancoveanu hotaraste ridicatea manastirii Horezu ca loc de inchinare si apoi de veci pentru el si alor sai, se afla doar in al doilea an de domnie si mai avea in fata-i, pana la jertfa care-l va trece in randul sfintilor, inca 23 de ani. Depresiunea Horezului, ce l-a atras inca de pe vremea cand detinea demnitatea de spatar, era, ca si astazi, o zona bogata in livezi incantatoare si paduri de fagi, protejata la nord de culmile Capatanii iar la sud de Magura Slatioarei.

Toponimul de Horezi sau Hurezi este o varianta moldoveneasca pentru huhurezi, pasari care traiau in numar mare pe aceste meleaguri la acea data. Se povesteste chiar, ca pentru a nu atrage atentia turcilor asupra inaltarii unui nou edificiu crestin (care va arata in cele din urma ca o adevarata cetate cu turnuri si cu trainice ziduri de aparare), mesterii tocmiti de Brancoveanu isi sincronizau zilnic momentele de inceput si de incetare a lucrului la manastire cu primele si ultimele strigate ale acestor pasari nocturne.

Biserica mare, cu hramul Sfinilor Impitrati Constantin si Elena, a fost sfintita inainte cu patru ani de incheierea lucrarilor, la 8 iulie 1693 de catre un impunator sobor de arhierei si preoti, infrunte cu Episcopul de atunci al Ramnicului, Ilarion si Mitropolitul Teodosie.

De fata a fost intreaga familie a Brancovenilor iar cel care va stareti peste noua ctitorie timp de 30 de ani, va fi fost arhimandritul Ioan.

Asemanare cu Biserica de la Curtea de Arges

Din punct de vedere tipologic, Biserica manastirii Horezu are mai multe similitudini cu Biserica de la Curtea de Arges. Om de superioara cultura (se spune chiar ca dupa Dimitrie Cantemir ar fi fost cel mai cultivat voievod al nostru din toate timpurile), Constantin Brancovaanu se adapase la inalteie scoli ale Constantinopolului si Padovei, situatie oglindita in noua ctitorie printr-o fericita armonizare a stilului si traditiilor artistice de sorginte autohtona si bizantina cu motivele omamentale specifice umanismului Renasterii si barocului occidental, fenomen artistic prin care ia nastere de fapt stilul brancovenesc.

La aceasta „cea mai frumoasa ctitoriei brancoveneasca si cea mai completa si complexa asezare monastica din tara noastra, uvertura wagneriana a epocii brancovenesti” si-au adus aportul, alaturi de romanul Manea – zidarul- si Istrate – lemnarul – si mesteri straini, Constantinos – mare zugrav grac – si Vucasin Caragea- sculptor pietrar (sarb).

Scoala de zugravi

Activitatea a doi dintre acestia, Constantinos si Vucasin nu a ramas doar la ducerea pana la bun sfarsit a operei de la Horezu; sub indrumarea lui Constantinos, la adapostul acestei manastiri a luat fiinta o veritabila scoala a zugravilor.

Au fost zugravite in spiritul noului stil brancovenesc promovat de aceasta scoala, mai multe biserici de mir si de manastiri, printre care: Sf. Nicolae din Fagaras, Surpatele, Govora, Polovragi, naosul Coziei, pridvorul Bistritei valcene, Saracinesti, Papusa, Sf. Dimitrie din Craiova.

Despre aceste fresce, bizantinologul Ch. Diehl, prieten pretuit de Iorga, a spus ca „sunt printre cele mai remarcabile pe care le-a produs arta romaneasca si, in acelasi timp, ele dovedese continuitatea artei romanesti si a artei bizantine, ele arata stralucirea extraordinarai ce o da artelor domnia lui Constantin Brancoveanu”.

Asupra aceluiasi subiect, un alt critic de arta A. Baltazar (in Frescurile de la Hurezi) se pronunta dimpotriva: „raiul ,si iadul din frescele de la manastirea Hurezi, apreciaza el, sunt copilaresti ca conceptie si de tot rudimentare ca executie…”.

Sursa si imagine: trecator.ro

1693

este anul in care a fost terminat intregul ansamblu al Manastirii Hurezi. La inaugurare au fost prezenti toti membrii familiei ctitorului Constantin Brancoveanu.

Articole asemanatoare

Leave a Reply

avatar
  Subscribe  
Notify of