sâmbătă, august 13, 2022
21.2 C
Craiova

Medic de familie dintr-o comună olteană, decorat de Casa Regală a României!

Medicul de familie Marius Ionuţ Puenea (46 de ani), din comuna olteană Corbu, îşi dedică cea mai mare parte din timp, de mai bine de 15 ani, pasiunii sale: cursurile de prim ajutor predate voluntar tinerilor, în speranţa că astfel va putea schimba atitudinea şi perspectivele noii generaţii 

Marius Ionuţ Puenea are 46 de ani şi este medic de familie în comuna Corbu, din judeţul Olt, iar pe pacienţii săi i-a învăţat să-şi cunoască boala, să interpreteze corect simptomele şi să se ajute, pe cât pot, singuri în caz de urgenţă, până când au parte de ajutor specializat. Dar nu se limitează la a-i ajuta doar pe cei care vin în cabinetul său. De mai bine de 15 ani, este voluntar al Crucii Roşii Olt, o activitate care îi ocupă o mare parte din viaţă, dar care îi oferă şi cele mai multe satisfacţii.

„Când faci voluntariat, nu ai aşteptări financiare şi nici recompensa muncii. Vezi oameni care-ţi zâmbesc, oameni care-ţi mulţumesc, tineri care participă la cursuri şi se simt informaţi şi folositori în viaţă. Noi, la Crucea Roşie, încercăm să schimbăm atitudinea şi perspectivele tânărului“, explică Marius Ionuţ Puenea.

Şi-a început munca de voluntar la Crucea Roşie în 2001, datorită unui vechi şi bun prieten de-ai săi, pastorul Ioan Maior.

 „Din păcate, pastorul a ars prea devreme, dar toată viaţa sa a făcut lucruri extraordinare mai ales pentru copiii din casele de copii. Acum 17 ani, m-a solicitat şi pe mine tot pentru o acţiune voluntară, pe un program susţinut din străinătate. Veneau din afară medicamente şi aveau nevoie de un medic care să nu le ceară bani pentru a le tria şi a-i ajuta să facă donaţii. Văzând că îmi plac acţiunile astea, mi-a spus: «Uite, eu o ştiu pe directoarea de la Crucea Roşie». Era doamna Theodora Ciubuc atunci. Am stat de vorbă, iar într-o lună, mă trimitea la Tismana, la primul meu curs de prim ajutor şi dezastre. Acolo am descoperit oameni cu acelaşi ţel, oameni cu dorinţa de a face bine şi de a fi eficienţi în dorinţa asta“, povesteşte medicul voluntar.

Când rişti să faci mai mult rău decât bine

 Nu după mult timp, Marius Ionuţ Puenea a început să predea el însuşi cursuri de prim ajutor, activitate care i-a devenit şi una dintre marile pasiuni. Care sunt primele lecţii pe care le predă tinerilor?

 „Mereu la cursurile de prim ajutor le spun cursanţilor că, în primul rând, nu trebuie să facem rău. Pentru că, şi din dorinţa de a face bine, riscăm uneori să facem lucruri care nu sunt tocmai conforme unor norme, unor legi. Îi învăţ că sunt nişte paşi care trebuie respectaţi în facerea aceasta de bine“, spune medicul, iar pentru a-şi susţine spusele, şi în faţa cursanţilor, apelează la exemple din situaţii reale: „În urmă cu câţiva ani, un poliţist de la Transporturi Feroviare, din Piteşti, s-a mutat la ţară, în casă nouă. La scara exterioară nu făcuse balustradă şi, din neatenţie, de la un metru şi jumătate-doi a căzut pe ceafă. Toţi au sărit să-l ajute, i-au ridicat capul să-i dea apă cu zahăr. Din momentul ăla nu şi-a mai simţit mâinile şi picioarele. Şi omul a murit după două luni, după ce l-au mai ţinut aparatele un pic în viaţă. Şi asta dintr-o banală greşeală. Noi, la primul ajutor, învăţăm în primul rând cum să evaluăm o situaţie: dacă omul ăla respiră, dacă are circulaţie, dacă are fractură, dacă are hemoragie etc., şi, în funcţie de ce problemă are, ştim cum să intervenim. De exemplu, la căderile de la înălţime, la accidentele rutiere, sau de bicicletă, după căderile pe ceafă, dacă victima respiră, nu o mişcăm. Vă mai dau un exemplu:

Am avut un accident rutier: un tractor s-a dat peste cap şi se chinuiau prietenii şoferului să-l scoată de sub tractor. Nu era strivit, atât că se plângea de furnicături puternice în picioare. Şi în cazul respectiv n-am făcut decât să iau haina unui cetăţean cu care să fac un picuţ de umbră deasupra lui, fiindcă era vară şi soarele era foarte puternic. De ce nu am făcut mai mult? Când am văzut că totuşi îşi mişcă degetele de la picioare, dar are furnicături puternice, mi-am dat seama că este coloana afectată. A venit SMURD-ul şi l-a scos cu o targă din aceea metalică, l-a ţinut în poziţie dreaptă. Când a ajuns la Bucureşti, medicii i-au descoperit bucăţi de vertebră care îi înţepau coloana vertebrală. Vă daţi seama că dacă prietenii şoferului trăgeau mai mult de el, era un om paralizat? Asta îi învăţ pe elevi la cursuri: că uneori e mai important să faci minimul necesar, ca să nu faci mai mult rău decât bine“, subliniază medicul.

„Ştiţi cât poate să trăiască cineva care nu respiră?“

Se bucură enorm când, în urma cursurilor parcurse, îi vede pe oameni mai puţin dezorientaţi, încrezători că pot, „cu mâinile goale“, să salveze o viaţă. E aproape revoltat de faptul că, în cazuri extreme, de obicei oamenii aşteaptă ca soluţia să vină din altă parte.

 „Vedeţi, toţi aştepăm să vină cineva şi să ne scoată dintr-o situaţie de criză, că asta înseamnă prim ajutor. Am întâlnit des situaţia asta. Am avut persoane care au venit la curs şi îmi spuneau: «Vrem să fie cât mai scurt, să terminăm repede». Şi i-am întrebat: «Aveţi copii?» «Da, o fetiţă!» «Dacă ajungeţi acasă, o găsiţi întinsă pe jos, cu o jucărie în gură, ce faceţi?» «Sun la Salvare!» «Ok, dar ştiţi cât poate să trăiască cineva care nu respiră, nu are puls?» «Păi», zice, «nu ştiu!». «Patru minute! Şi în cât timp vă vine ambulanţa? În aproximativ zece minute, dacă nu e circulat oraşul.»“, exemplifică Marius Ionuţ Puenea.

De altfel, medicul crede că aceste cursuri de prim ajutor ar trebui să fie obligatorii încă din şcoală, fiindcă sunt extrem de necesare. Ne oferă exemplul Norvegiei şi Suediei, unde cursurile de prim ajutor, la fel ca acelea de înot şi de gătit se fac în şcoală.

„Am avut prieteni care au mers în străinătate şi au văzut lucrurile acestea. Este o atitudine sănătoasă, e păcat că nu învăţăm“, spune medicul. Este esenţial, de asemenea, ca lecţiile să nu fie predate la fel indiferent de auditoriu, ci să fie adaptate la nivelul de cunoştinţe al cursanţilor, pe care încearcă să-i atragă „atacând“ de la început situaţii pe care chiar elevii le expun. De altfel, a avut situaţii în care a schimbat chiar mentalităţi: l-a convins la un moment dat pe un educator care a venit la cursurile de prim ajutor să nu mai respingă un copil doar pentru că are epilepsie, ci să înveţe care sunt măsurile pe care le poate lua pentru a-i veni în ajutor în cazul unei crize. 

Medicul voluntar la Crucea Roşie Marius Ionuţ Puenea le spune mereu elevilor săi că un singur curs niciodată nu este de ajuns. „Te ajută, te provoacă, dar exerciţiul este cel care îţi dă curaj şi siguranţă în orice domeniu, iar salvarea de vieţi nu face excepţie. Cursanţii pleacă acasă când ştiu cum să-i întindă mâna celui care are nevoie de ajutor“

„Eu am terminat la Târgu Mureş şi l-am avut ca profesor pe doctorul Raed Arafat, care făcea cu noi cursul de Anestezie şi Terapie Intensivă. El ne-a învăţat că trebuie să exersăm neîncetat. Când nu avea să facă resuscitări sau nu avea accidente cu fracturi, în care să punem atele din acelea pneumatice, mergeau şi exersau pe manechin. Crucea Roşie are manechine cu leziunile acelea: cu fracturi, cu arsuri. Şi cursantul poate să simuleze anumite manevre. De exemplu, îţi dai seama cât să apeşi, cum să apeşi. Manechinele astea te ajută foarte mult, ele au nişte senzori, iar dacă faci eficient manevra, se vede. Poţi să faci foarte multe lucruri, de la simplu la complicat“, mai spune medicul. Pentru a le menţine mereu interesul ridicat cursanţilor, voluntarii au tot timpul provocări: se organizează concursuri foarte bine regizate, în care emoţiile sunt aproape de cele din situaţia reală. Poate aşa se explică de ce Marius Ionuţ Puenea îi face adesea pe cursanţi să spună: „Dacă nu aţi fi predat dumneavoastră cursul, nu veneam“.

A strâns jucării pentru copiii săraci

Medicul de familie nu a aşteptat nicio remuneraţie nici atunci când, pentru o bună perioadă, a transformat oamenii simpli din Corbu în redactori de publicaţie-magazin, reuşind să coordoneze apariţia unei reviste locale. Nici atunci când a strâns jucării pentru grădiniţele de ţară care-şi primeau copiii cu măsuţele goale. Şi nici atunci când, într-un alt proiect al Crucii Roşii, a încercat să le arate responsabililor din localităţile în care accesul la serviciile medicale este greoi că lucrurile se pot simplifica doar cu un simplu aparat. Acesta înregistrează şi transmite anumite date ale pacientului către un dispecerat unde un medic face gardă şi coordonează, pe baza datelor, acordarea de prim ajutor.

Partea şi mai interesantă este că Marius Ionuţ Puenea nu consideră că face lucruri deosebite. Totuşi, pentru toate acestea, medicul a primit în 2016 o distincţie din partea Casei Regale a României, care i-a fost înmânată chiar de principesa Margareta.

 „Noi, voluntarii, facem aceste acţiuni pentru sufletul nostru, poate nu suntem oameni care ştiu să facă bani. Eu, personal, n-am ştiut să fac bani, dacă am avut strictul necesar pentru familie, am fost mulţumit, dar când am ţinut cursuri, le-am ţinut din suflet. Nu m-am dus să stau două ore pe ceas, s-a terminat cursul când am simţit că oamenii care au participat şi-au însuşit lucruri sănătoase, când am simţit că pleacă acasă cu această atitudine: să întindă mâna celui care are nevoie de ajutor şi să ştie cum să i-o întindă“, a încheiat dr. Puenea.

Sursa: Adevarul

Ultimele stiri

20 de trenuri electrice vor circula în România. Craiova este inclusă în rute

Autoritatea pentru Reformă Feroviară anunță, joi, deschiderea seriei achizițiilor de material rulant prin Planul Național de Redresare și Reziliență...

Mai multe articole din aceeasi categorie