Ministerul Justiţiei a publicat proiectul de Lege privind desfiinţarea Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie. Sunt adăugate la proiect motivele pentru care această structură nu este oportună.
„Deși constituirea unei astfel de secții este un demers care, în sine, a fost consemnat ca fiind constituțional, parametrii în care aceasta își desfășoară activitatea contravin modului de organizare a parchetelor în România și principiului controlului ierarhic”, notează MJ, într-un comunicat.
Sub semnul întrebării
Din perspectiva oportunității, mai arată MJ, în raport cu nevoile reale ale sistemului judiciar și ca urmare a activității SIIJ de la data operaționalizării sale (23 octombrie 2018) până în prezent, se desprind concluzii relevante în sensul necesității desființării acestei structuri. Astfel, de la data operaționalizării sale Secția nu a avut rezultate deosebite, dimpotrivă, prin modul în care a acționat a pus sub semnul întrebării rolul acesteia în combaterea corupției (ex: căi de atac retrase în mod inexplicabil în cauze de mare corupție). De asemenea, sub aspect statistic menționăm că la data 17.01.2020 la nivelul Secției se aflau în curs de soluționare 3.750 de dosare, din care 3.652 de dosare cu urmărire penală desfășurată in rem.
Ce spun procurorii?
Ministerul a cerut opinii de la ÎCCJ, CSM, PÎCCJ, DNA, DIICOT, SIIJ și asociațiilor magistraților înainte de a emite proiectul de desființare. 1.653 de procurori (85,47%), dintr-un total de 1.934 care au răspuns consultării lansate de minister, au răspuns că sunt de acord cu abrogarea normelor prin care a fost înființată Secția, solicitând desființarea efectivă a acesteia. Ei spun că SIIJ se îndepărtează de la orice fel de control ierarhic, dar şi judecătoresc eficient – în cazul soluţiilor de clasare – fiind compusă dintr-un număr extrem de redus de procurori, care îşi pot da ei înșiși, reciproc, orice soluţie de clasare indiferent de situaţia de fapt sau de drept şi indiferent de ce abuz ar putea face, pornind de la premisa că instanţele judecătoreşti nu pot obliga să-şi trimită în judecată un coleg, membru al acestei secții. În ceea ce privește competenţa materială şi teritorială atribuită acestei secții, din punct de vedere funcțional, s-au creat dificultăţi: nu asigură folosirea procurorilor specializați în situațiile în care s-ar impune (combaterea corupției, a criminalității organizată și terorismului).
În ce scop a fost creată?
Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție a fost creată prin Legea nr. 207/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. A funcționat ca structură fără personalitate juridică în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie și a avut ca și competenţă exclusivă efectuarea urmăririi penale pentru infracţiunile săvârşite de judecători şi procurori, inclusiv judecătorii şi procurorii militari şi cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii.
Ce urmează?
Proiectul privind desființarea SIIJ a fost elaborat și este promovat de Ministerul Justiției în temeiul programului de guvernare al Guvernului PNL Orban și a Memorandumului din data de 27 decembrie 2019 adoptat de acesta, se arată în comunicatul Ministerului Justiției. Proiectul va fi transmis către CSM pentru procedura de avizare, imediat după afișare.
Proiectul prevede ca soluții legislative principale desființarea SIIJ, revenirea la competențele legale ale parchetelor existente anterior înființării secției, precum și garanții procesuale solide pentru protejarea independenței magistraților față de orice erori judiciare sau eventuale abuzuri.
Sunt și magistrați care susțin Secția
Dana Gârbovan, judecător, este unul dintre ei. „Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie este singura structură de parchet complet in afara controlului politic. Acesta e motivul pentru care politicul doreste cu ardoare desfiintarea sa. Sefii PICCJ, ai DNA si ai DIICOT, precum si sefii de sectie ai acestora, unde se vor intoarce dosarele cu magistrati daca SIIJ va fi desfiintata, sunt numiti politic, de catre Presedintele Romaniei la propunerea Ministrului Justitiei”, a explicat Dana Girbovan pe social media.
Procurori contra judecători
„Este inadmisibil ca se ignora ostentativ motivul principal pentru care SIIJ a fost creata: modul in care dosarele cu magistrati erau instrumentate, in special de catre DNA, devenise o presiune reala asupra judecatorilor. Este deja de notorietate ca in repetate randuri procurori DNA au anchetat judecatori pentru ca nu au fost de acord cu solutiile pronuntate, ca au incalcat secretul deliberarii judecatorilor, ca au deschis din oficiu dosare judecatorilor si le-au tinut deschise cu anii. In fostul CSM, de exemplu, aproape toti membrii aveau dosare la DNA”, mai punctează Dana Gârbovan.