vineri, iulie 1, 2022
38.4 C
Craiova

Miza: banii din PNRR! Nu pâinea și cuțitul, ci pâlnia

Autor: Tudor ARTENIE

Toată lumea știe că PNRR poate aduce aproape 30 de miliarde de euro dacă ne facem temele. Da, e adevărat, cam jumătate din banii aceștia vor veni sub formă de credite, dar suma este foarte mare. Cred că cei mai mulți dintre noi nici nu ne putem imagina dimensiunea sumelor. Probabil că oricine ar putea să își imagineze ce ar face cu o sută sau cu două sute de mii de euro. Dar cu unul sau două milioane de euro – mai greu. Faceți un exercițiu mental și veți afla despre voi că nu ați ști să cheltuiți banii ăștia mari. Eu l-am făcut și nu știu ce aș face cu două milioane de euro… Cu trei milioane, nici atât!

Cine știe să lucreze cu banii?

Orice firmă știe să lucreze cu banii potriviți pentru afacerea ei. Orice om știe că banii sunt importanți și, mulți, puțini, îi gestionează. Marile firme știu să lucreze cu sume mari. Pe lângă multinaționale, sunt și în România firme respectabile, de dimensiuni mai mari, care pot gestiona banii „mari”.

Mai există o categorie de oameni care știe să profite de banii altora.

Mă refer la infractori. Unii fură banii, alții amenință sau șantajează și cer taxă de protecție. Alții fac trafic de droguri, trafic de minori sau patronează instituții ale prostituției. Pe unii statul îi prinde, pe alții – nu. Iar între primii, firmele oneste, și infractori mai încape o categorie: evazioniștii fiscali. Mai mari sau mai mici, și ei sunt niște infractori pentru care banii și legile nu au secrete până când sunt prinși. Dacă sunt prinși…

Dar știați aceste lucruri. Poate vă întrebați de ce vă plictisesc cu ele?

Vă răspund imediat! Haideți să mai facem un exercițiu de imaginație. Luați o sticlă de apă minerală (sau un pet de bere) și încercați să o umpleți cu apă dintr-o cratiță. Fără o pâlnie, va fi greu să nu se verse niște apă pe lângă gura sticlei și să se prelingă pe lângă. Sau bere, dacă faceți exercițiul cu bere. Secretul succesului este pâlnia. Cine are pâlnie, nu va vărsa lichid pe jos și va umple sticla cu succes.

Să revenim la PNRR. Să înlocuim apa din cratiță cu 30 de miliarde de euro. România este sticla goală (sau pet-ul, dacă vă e mai la îndemână) care așteaptă să fie umplută. Procedeul de „vărsare” a banilor europeni în recipientele naționale nu poate fi lăsat la întâmplare. Să nu se piardă nimic, să nu se scurgă în afară nimic. Este nevoie de o pâlnie. Adică – de reguli, legi, proceduri. Asumate și semnate. Iar aici mai intervine ceva. Pâlnia, abstractă sau concretă, trebuie ținută de cineva la gura sticlei.

Cine ține pâlnia?

Pâlnia e ținută de guvern. Nu doar la noi, în toate statele. În unele țări contează și parlamentul (nu e cazul nostru), dar pâlnia tot de guvern e ținută.

Ce faci când UE are o cratiță plină pe care vrea să o verse în pet-ul tău gol? Ții pâlnia! Mai ales dacă tu ai scris proiectul, tu l-ai trimis la Bruxelles, la tine a venit doamna Ursula să îți dea notă de trecere. Ar fi frustrant să nu ții tu de pâlnie!…

Iată că descoperim pasiunea dlui Klaus Iohannis pentru dl Cîțu, motivele disperării acestuia de a deveni președinte al PNL și descoperim, cu uimire și indignare, de ce avem o criză politică atât de …performantă. Pentru că nu oricine poate ține de pâlnie, iar dacă sunt mai mulți, mai mulți vor revendica dreptul de a sorbi din pet-ul nostru dedicat redresării și rezilienței (cuvânt proaspăt, dar deja de lemn).

În numele pâlniei naționale, totul se poate duce de râpă.

Dl Klaus Iohannis nu a performat ca președinte. Adică, nu a făcut nimic notabil. Mai are trei ani pleacă acasă. Poate că, după ce va rămâne fără imunitate, se vor găsi vreo doi procurori care să verifice cum a obținut atâtea case din (ghinion!) meditații la fizică. Dar asta e o altă poveste.

Învățat cu schiul și cu golful și cu vacanțele scumpe, dl Iohannis nu poate risca să plece acasă sărac. Dar nici nu poate ține pâlnia, că doar e președinte, nu premier. Așa că numește „guvernul meu” (al lui, adică!). Și ține cu dinții de acest guvern pentru că „guvernul meu” ține de pâlnie așa cum trebuie.

Dl Cîțu știe că funcția de azi e ultima pe care o mai poate dobândi vreodată în statul român.

Așa că nu are altă soluție decât să țină bine de pâlnie. La fel, colegii de partid din guvern. Nu contează că sunt extrem de slab pregătiți, ca să ții de pâlnie nu îți trebuie școală, ci tupeu.

Pentru că dl Iohannis este (încă) șeful tuturor (!), toată lumea e cuminte. Din toate partidele. Chiar și dl Cioloș joacă o partitură a cumințeniei (nu a Cumințeniei Pământului) și vine cu zurgălăii săi prefăcându-se că propune un guvern doar ca să salveze aparențele.

Prin urmare, criza politică se va prelungi cât se poate de mult. Pe lângă această criză, se vor mai întâmpla niște lucruri: vor muri mai mulți oameni de COVID-19, alții de boli cronice care nu se pot trata pentru că spitalele sunt pline cu bolnavi de COVID-19, sărăcia va crește, prețurile – la fel, școala (România Educată!) va rămâne șchioapă etc.

Dar ce contează aceste mizilicuri când pâlnia e la cine trebuie? Ce va face guvernul cu ea? Asta e o altă poveste. Una care seamănă cu povestea Calului Troian. În care Troia lui Klaus bagă calul PNRR în cetate. O vom spune și pe aceea, dar nu azi.

Ultimele stiri

Acuzații de delapidare la BRD: percheziții și în Olt, Gorj și Vâlcea

Polițiștii din Capitală fac percheziții în București și alte 12 județe într-un dosar în care este vizat un fond...

Mai multe articole din aceeasi categorie