luni, septembrie 27, 2021
24.7 C
Craiova

Mize mici și fente. Viața-n dribling

Autor: Tudor ARTENIE

Cine și ce mize mai are în societatea românească? Întrebarea ar putea fi considerată una proastă. Știți cum se spune: câinele moare de drum lung… Dar sunt mize și mize pentru fiecare, de la cele personale, la cele mai mari, ale unei comunități sau chiar ale țării. Nu mai vorbesc despre Uniunea Europeană sau economia globală.

Toate ne afectează, toate pot fi schimbate!

Iar o să spuneți că nu ar trebui să mă bag în treburi care nu mă privesc. Ce să fac, nu mă pot abține!… De exemplu, ce ne pasă de urși nouă, celor care nu trăim în zonele în care urșii vin să mănânce în sate sau chiar în orașe? Nu ne pasă, dar o părere putem avea. Mai ales dacă nu știm nimic despre urși trebuie să avem o părere despre acest subiect. Facebook suportă orice, ziarele știu că subiectul poate fi interesant, așa că avem o miză: urșii. Și dă-i și luptă, și luptă și dă-i, ecologismul se revarsă din tastatură cu entuziasm. Iar dacă ministrul responsabil de urși vrea să protejeze oamenii, o petiție online trebuie să-l dea jos!

Și oltenii au mize mici și mize mari!

O miză mare ar putea fi îngroparea Complexului Energetic Oltenia. Hoțiile și incompetența cuibărite acolo de ani de zile. Dar CEO e o glumă pe lângă cele două echipe de fotbal ale Craiovei. Cum să nu preferi fotbalul?! Cum să nu fii tu de partea lui Mititelu sau să nu fii  vehement împotriva lui și a echipei sale? De ce ne-ar păsa că riscăm să stingem lumina în case sau să o plătim cât nu face, când fotbal se poate juca în miezul zilei, nu e nevoie de nocturnă? Așa că hai la tastatură să mai confecționăm ceva plăcuțe suedeze și să simțim că trăim!

Cui îi pasă de lipsa canalizării când boxa cu manele face satul să vibreze?

Anul trecut, în campania electorală, candidații la primării promiteau de toate. Mai ales apă, canalizare sau gaz metan la poartă. A trecut aproape un an și nu s-a întâmplat nimic. Dar nici nu ne interesează. Ce mize sunt astea, cu asfalt sau conducte de orice fel, când noi avem maneaua, ajutorul social și buruienile cât casa? Iar un selfie cu o vedetă locală face mult mai mult decât unul lângă buldozer. Like, share, smile, gramatica nu e importantă.

Vrem autostrăzi? Educație? Să fim serioși!

Avem niște kilometri de autostradă pe care îi spălăm periodic cu sânge proaspăt. Nu știm să conducem, probabil dacă am repeta examenul auto în Germania l-am pica plini de succes, iubim rablele ieftine și ne uităm fascinați la știrile care ne arată accidente. Camerele de televiziune înțepenesc pe salvări, martorii explică într-o română aproximativă ce-au văzut și ce-au auzit, iar purtători de cuvânt în uniformă recită aceleași texte în aceeași limbă de lemn.

Educație? Poate doar aceea sexuală să mai stârnească în noi vreo reacție. A citit cineva stupizenia aceea de lucrare a lui Klaus Iohannis intitulată „România Educată”? De ce să citim, frate? Ce ne interesează o miză mare când noi avem propriile noastre mize?!…

Seriozitatea nu e printre mize. Fenta, da!

Să fentăm, deci! Pe vremea lui Ceaușescu, se pleca din fabrici și uzine cu șuruburi, rulmenți, conserve, cu orice se putea ascunde în sacoșe sau sub paltoane. Boxele și balcoanele erau pline cu lucruri furate și inutile, dar exista o satisfacție că statul poate fi și el fentat. Acum s-au rafinat fentele, sunt făcute cu dibăcie și superioritate. Atunci stăteai ascuns vederii, acum – „să moară dușmanii!” Lasă să fie serioși nemții sau englezii, la noi merge și-așa! Orice merge și-așa! Totul merge și-așa, că nu degeaba avem școala vieții cum „o are toți băieții!”

De ce avem conducători slabi?

Simplu, pentru că doar atât putem produce! De ce e mai importantă bătălia internă din PNL decât guvernarea? De ce scriu politicienii pe Facebook despre performanțele sportive (puține, din păcate!) ale olimpicilor români? De ce a încurcat vicepremierul Dan Barna spada cu sabia în postarea omagială dedicată Anei Maria Popescu? De ce numărul de drumuri desfundate, veceuri în curte, beneficiari de ajutoare sociale rămâne constant?

Pentru că, în realitate, nu ne pasă de mai nimic!

Suntem bogați – bem bere la sticlă, suntem săraci – bem bere la pet. Aruncăm peturile oriunde, să le culeagă cineva din păduri sau râuri sau chiar din mare. Știm să înotăm în peturi și gunoaie pentru că știm să driblăm orice provocare ce ne-ar putea obliga să fim serioși. Iar un BMW de 30 de ani, o manea și un selfie fac oricând mai mult decât o carte sau o rețea de canalizare. Succesuri, ne merităm soarta!

Ultimele stiri

Premieră în România: organizăm Campionatul European de Tenis de Masă

Pentru prima dată, România organizează cea mai importantă competitie europeană a anului, 2021 GAZPROM  European Table Tennis Team Championships....

Mai multe articole din aceeasi categorie