Noi definiții de caz și lista priorităților la testarea pentru coronavirus

Institutul Național de Sănătate Publică a actualizat definițiile de caz (caz suspect, caz probabil, caz confirmat, contact direct, infectare) pentru Sindromul respirator acut cu noul coronavirus (COVID-19) și a stabilit noi trepte de prioritizare la efectuarea testelor.

Se consideră caz suspect orice persoană cu debut brusc de febră și tuse, sau orice persoană cu debut brusc al oricăror 3 sau mai multe dintre următoarele semne și simptome:

  • febră, tuse, astenie, cefalee, mialgii, dureri în gât, coriză, dispnee,
  • anorexie / grețuri / vărsături, diaree, status mental alterat,
  • debut recent de anosmie (pierderea mirosului) sau ageuzie (pierderea gustului) în absența unei cauze identificate

De asemenea, se consideră caz suspect orice persoană cu pneumonie, bronhopneumonie +/- pleurezie sau orice persoană cu infecție respiratorie acută severă (SARI) (febră sau istoric de febră și tuse și dificultate în respirăție (scurtarea respirației) și care necesită spitalizare peste noapte)

Notă: Pentru copiii cu vârsta până la 16 ani care prezintă manifestări gastro-intestinale (vărsături, diaree) neasociate cu alimentația, se poate suspecta infecția cu SARS-CoV-2.

Caz probabil

A. Un pacient care întrunește criteriile clinice de mai sus și este contact al unui caz confirmat sau are legătură epidemiologică cu un focar cu cel puțin un caz confirmat.

Notă: În conformitate cu Recomandările de prioritizare a testării pentru COVID-19, toți contacții direcți simptomatici ai cazurilor confirmate trebuie testați. Clasificarea în caz probabil pentru varianta A. va fi făcută doar în situația în care strategia de testare se modifică.

B. Un caz suspect cu imagine pulmonară sugestivă pentru COVID-19

La această categorie, la examenul Rx pulmonar se observă opacități neclare, frecvent rotunde, cu distribuție periferică inferioară. La CT pulmonară: se disting multiple opacități bilaterale cu aspect de sticlă mărunțită, frecvent rotunde, cu distribuție periferică inferioară, iar la ecografie pulmonară se observă linii pleurale îngroșate, linii B (multifocale, discrete sau confluențe), tipare de consolidare cu sau fără bronhograme;

C. Un adult decedat fără o cauză explicabilă, cu insuficiență respiratorie care a precedat decesul și care a fost în contact cu un caz confirmat sau care a avut legătură epidemiologică cu un focar cu cel puțin un caz confirmat.

Caz confirmat

O persoană cu confirmare în laborator prin RT-PCR a infecției cu SARS-CoV-2, indiferent de semnele și simptomele clinice.

Contactul direct este definit ca:

– persoana care locuiește în aceeași gospodărie cu un pacient cu COVID-19;

– persoana care a avut contact fizic direct cu un caz de COVID-19 (ex. strângere de mână fără igienă ulterioară a mâinilor);

– persoana care a avut contact direct neprotejat cu secreții infecțioase ale unui caz de COVID-19 (ex. în timpul tusei, atingerea unor batiste cu mâna neprotejată de mănușă);

– persoana care a avut contact faţă în faţă cu un caz de COVID-19 la o distanţă mai mică de 2 m și cu o durată de minimum 15 minute;

– persoana care s-a aflat în aceeași încăpere (ex. sală de clasă, sală de ședințe, sală de așteptare din spital) cu un caz de COVID-19, timp de minimum 15 minute și la o distanţă mai mică de 2 m;

– persoana din rândul personalului medico-sanitar sau altă persoana care acordă îngrijire directă unui pacient cu COVID-19 sau o persoană din rândul personalului de laborator care manipulează probe recoltate de la un pacient cu COVID-19, fără portul corect al echipamentului de protecție.

Legătura epidemiologică ar fi putut avea loc în perioada de 14 zile anterioare datei debutului. Orice persoană care a purtat masca/echipamentul de protecție corespunzător și a respectat distanțarea fizică nu este considerată contact direct.

Definițiile COVID-19 comunitar sau IAAM

Un caz COVID-19 poate fi de origine comunitară sau asociat asistenței medicale (IAAM), în funcție de:

– numărul de zile anterioare datei debutului sau a confirmării în laborator, după dată internării într-o unitate sanitară (spital, centru de dializă), centru rezidențial de ședere prelungită (ziua 1);

– argumentele din investigația epidemiologică privind originea comunitară sau IAAM (apartenența cazului la focare de infecții cu una sau altă dintre origini)

Pot exista următoarele situații:

Caz COVID-19 comunitar

– simptome prezente la internare sau debut în primele 48 de ore după internare;

– debut în zilele 3-7 după internare și o suspiciune puternică de transmitere comunitară (apartenența la un focar de cazuri comunitare);

Caz COVID-19 asociat asistenței medicale (IAAM)

– debut după 48 ore de la internare și o suspiciune puternică de transmitere asociată asistenței medicale;

– cazurile la personalul medico-sanitar și auxiliar, dacă nu există argumente puternice în favoarea unei transmiteri comunitare;

Cazurile cu debut în primele 14 zile după externarea dintr-o unitate sanitară pot fi:

– IAAM, dacă debutul are loc în primele 48 de ore după externare;

– cu origine incertă, în cazul debutului la 3-14 zile după externare, dacă nu există argumente puternice în favoarea unei origini comunitare sau IAAM. Atribuirea unei categorii de transmitere sau alteia ar trebui făcută după o evaluare atentă a fiecărui caz în parte.

Deces la pacient confirmat cu COVID-19

Decesul cu COVID-19 este definit ca decesul survenit la un pacient confirmat cu COVID-19, cu excepția situațiilor în care există o altă cauză clară de deces care nu poate fi în relație cu COVID-19 (ex.traumatism, hemoragie acută majoră etc.) și la care nu a existat o perioadă de recuperare completă între boală și momentul decesului.

Decesul la un pacient confirmat cu COVID-19 nu poate fi atribuit unei boli pre-existente (de ex. cancer, afecțiuni hematologice etc.) și COVID-19 trebuie raportată că și cauza a decesului, independent de condițiile medicale preexistente care se supectează că au favorizat evoluția severă a COVID-19.

COVID-19 trebuie menționată pe certificatul de deces drept cauză a decesului pentru toate persoanele decedate la care COVID-19 a cauzat sau se presupune că a cauzat sau a contribuit la deces.

De asemenea, potrivit reglementărilor în vigoare, cazurile confirmate COVID soldate cu deces la care testele RT-PCR în dinamică din spută/aspirat bronșic sunt negative (2 teste) pot fi considerate deces datorat infecției cu SARS-CoV-2, dacă medicul evidențiază semne și simptome înalt sugestive și decesul este corelat cu evoluția clinică determinată de COVID.

În situația în care apare necesitatea clarificării cauzei decesului, se indică examene RT-PCR din țesut pulmonar recoltat de către medicul specialist de anatomie patologică/medicină legală, fără a fi necesară necropsia.

Criterii pentru inițierea testării pentru SARS-CoV-2

Confirmarea promptă a cazului suspect este necesară pentru a asigura, rapid și eficient, supravegherea epidemiologică a contacților, implementarea măsurilor de prevenire și control al infecției, precum și colectarea informațiilor epidemiologice și clinice relevante.

Recomandăriler INSP de prioritizare a testării pentru COVID-19 sunt următoarele:

1. Persoane simptomatice, inclusiv personal medico-sanitar și auxiliar, conform definiţiei de caz.

2. Contacți direcți simptomatici ai cazurilor confirmate.

3. Pacienţi cu maximum 48 de ore înainte de procedura de transplant (asimptomatici) și donatorii de organe, ţesuturi și celule stem hematopoietice înainte de donare; pacienți cu transplant de organe, ţesuturi și celule stem hematopoietice aflăți în tratament imunosupresor, înaintea fiecărei internări din perioada de monitorizare post-transplant – 2 teste la 24 de ore interval.

4. Echipele medicale de prelevare a organelor pentru transplant care se deplasează de la centrul de transplant în centrele de prelevare – la fiecare 2 săptămâni.

5. Pacienţi asimptomatici cu imunosupresie în contextul bolii sau indusă medicamentos, cu maximum 48 de ore înainte de internarea în spital.

În acest context, termenul de imunosupresie se referă la: chemoterapia citotoxică, agenți biologici cu acțiune prelungită, imunoterapie celulară și doze mari de glucocorticoizi.

6. Pacienți oncologici asimptomatici aflați în curs de chimioterapie și/sau radioterapie.Este vorba de pacienți oncologici asimptomatici aflați în curs de chimioterapie – cu maximum 48 de ore inainte de fiecare cura, respectiv de fiecare prezentare la spital pentru monitorizare. De asemenea, la această categorie este vorba de pacienți oncologici asimptomatici aflați în curs de radioterapie – înainte de prima ședință și apoi la 14 zile, până la terminarea curei.

7. Pacienți oncologici asimptomatici înainte de intervenții operatorii sau manevre invazive, cu maxim 48 de ore înaintea intervenției/manoperei.

Notă: Cu referire la punctele 5, 6 și 7, în cazul pacienților copii care se internează cu însoțitor, se testează și însoțitorul.

8. Pacienti hemodializaţi asimptomatici – de 2 ori pe luna. Este vorba de pacienti hemodializati asimptomatici contacţi cu caz confirmat, după 2 testări la 6-7 zile interval între ele; pe durata acestei perioade aceștia vor fi dializați în sesiuni separate de restul pacientilor.

9. Pacienti hemodializaţi simptomatici;

10.Persoane instituționalizate asimptomatice – de 2 ori pe lună;

11.Personalul de îngrijire din centre rezidențiale – săptămânal;

12.Gravidele asimptomatice care se află în carantină / izolare la domiciliu sau au fost contact direct cu un caz confirmat – în ziua 14, dacă nu au devenit simptomatice;

13.Personal medico-sanitar si auxiliar asimptomatic contact direct cu caz confirmat, în a 6-7 zi de la ultimul contact posibil infectant. În perioada imediată contactului posibil infectant și până la primirea rezultatului de laborator, personalul medico-sanitar si auxiliar își va desfășura activitatea cu respectarea măsurilor de protecție standard.

Cazurile pozitive simptomatice sau asimptomatice din rândul personalului sanitar vor respecta procedurile de izolare impuse și pentru restul persoanelor infectate. Modificarea contextului epidemiologic poate duce la revizuirea acestor recomandări.

Unitățile medicale pot stabili protocoale de testare pentru personalul medical și/sau pacienți prin tehnici de RT-PCR, suplimentar faţă de aceste recomandări, care pot fi realizate cu resurse proprii, în laboratoarele pe care le dețin sau în alte laboratoare.

Ministerele cu retea sanitară proprie pot stabili protocoale de testare pentru personalul propriu, in functie de specificul activității.

Buletinele de analiză cu rezultate pozitive ale testărilor vor fi raportate imediat, scanat, în același mesaj trimis pe e-mail de către laboratorul care a efectuat testarea, către spitalul solicitant, direcția de sănătate publică de apartenență a cazului și INSP și se vor lua măsurile necesare de internare / izolare a persoanelor infectate.

În aceste cazuri, unităţile sanitare îşi vor efectua propria anchetă epidemiologică și vor adopta măsuri de limitare a infecției, acţiuni ce intră în responsabilitatea directă a managerului.

Raportul anchetei epidemiologice va fi trimis în termen de 24 de ore direcţiei de sănătate publică a judeţului de apartenență a cazului.

Articole asemanatoare