Publicatie administrata editorial de Cristi Giambasu

Oltenia, amenintata de desertificare! Peste 100.000 de hectare din Dolj se transforma in desert devastand terenuri unde erau livezi, vii si culturi de cereale!

Întinsă pe 6% din suprafața județului Dolj, pe o suprafață de cel puțin 100.000 de hectare, zona supranumită „Sahara României” este imaginea perfectă pentru pericolele care ne pasc dacă continuăm să defrișăm la întâmplare.

Sudul României se transformă încet în deșert. Suprafețe extinse ar putea să devină, nu peste mult timp, peisaje demne de Africa de Nord, avertizează specialiștii. Numai în Dolj sunt peste 100.000 de hectare în curs de aridizare, zonă cunoscută drept „Sahara Olteniei” – un triunghi, pe hartă, între Craiova, Calafat și Corabia. Iar specialiştii spun că dunele înaintează în fiecare an cu o mie de hectare.

Cauza principală a acestui fenomen rar de deșertificare este defrișarea perdelelor de păduri, care opreau efectele aridității. Însă dacă în 1970 pădurile acopereau 12% din suprafața județului Dolj, acum ele mai ocupă doar 7%, iar cifra este în scădere.

În urmă cu cinci ani, specialiștii de la Agenția Națională de Meteorologie (ANM) trăgeau un semnal de alarmă cu privire la un scenariu sumbru. „Până la sfârșitul secolului, vom avea creșteri în jur de patru grade, în anotimpul de vară, și în jur de trei-patru grade, în anotimpul de iarnă. Creșterile vor fi mai mari în anotimpurile solstițiale decât în cele de tranziție, ne arată modelele. Și aceste creșteri de temperatură vor fi însoțite de diminuarea precipitațiilor în sezonul cald”, spunea Roxana Bojariu, climatolog al ANM.

Însă temperaturile aflate în creștere, lipsa de soluții pentru fixarea solului nisipos și lipsa pădurilor care să mai tempereze clima au dus la formarea unui deșert în toată regula. Problema este una mai veche, dar fenomenul s-a accelerat în ultimii ani, din cauza defrișărilor.

Înainte de 1989, autoritățile luaseră măsuri prin care reușiseră să transforme mini-deșertul într-un adevărat paradis agricol. Atunci au fost plantate perdele forestiere pe mii de hectare, a fost pus la cale un sistem de irigații între Sadova și Corabia, care să fie activat pe timpul secetelor, iar agricultorii produceau tone de fructe, cereale sau legume, pe care statul le exporta apoi. După Revoluție, sistemul de irigare a fost distrus, pădurile au fost puse la pământ, iar deșertul a recucerit zona aridă.

Alături de jaful produs asupra perdelelor forestiere, „sistemul de irigații a căzut pradă dezinteresului”, crede Călin Dănuț, cercetător în cadrul Institutului de Geografie al Academiei Române. „Nu numai al locuitorilor, ci si al tuturor politicienilor care au trecut prin acest spatiu. Oamenii au vină! Au vrut să ducă ceva acasă. Au furat țevile de irigații, au furat motoarele, au dus la fier vechi, acum ne întrebăm ce se întâmplă.

Localnicii spun că acum pământul este complet neroditor. Nicio plantă nu își prinde rădăcinile în nisipul din „Sahara Olteniei”, așa că oamenii au renunțat să își mai investească banii în culturi sortite eșecului. Iar agricultorii care au rămas în zonă s-au reorientat spre culturile tropicale.

„Cultivăm fasole africană, cartofi dulci şi arahide în Sahara Olteniei. Terenul este nisipos la Dăbuleni şi nu vom reuşi niciodată să avem recolte bogate de porumb sau de grâu. Cum sistemul de irigaţii nu va mai fi pus la punct niciodată, trebuie să ne descurcăm fiecare cum putem. Înainte de Revoluţie, la noi în zonă se iriga totul. Acum, dacă o să mergeţi pe câmp, nu o să mai vedeţi nici urmă din acel sistem din perioada comunistă“, spune un agricultor.

La sfârșitul anului trecut, 400 de voluntari au plantat 5.000 de salcâmi pe terenul nisipos din Dolj, însă este nevoie de mult mai mult de atât, dacă vrem să salvăm zona de la transformarea într-un deșert în toată regula. Până când autoritățile vor lua măsuri pentru stoparea înaintării deșertului, în Dolj, acesta a început să ia forma unei fâşii late de aproape 30 de kilometri, care s-a întins pe terenuri unde erau livezi, vii şi culturi de cereale. Acum, doar la Dăbuleni se mai pot cultiva celebrii pepeni şi asta numai pentru că ei preferă terenurile nisipoase.

Specialiştii mai spun că, în următorii 50 de ani, câmpurile fertile din sudul României ar putea fi complet acoperite de nisip.

Sursa: Digi24.ro

Foto:

Articole asemanatoare

Leave a Reply

avatar
  Subscribe  
Notify of