Pandemia, un scenariu bine pregătit? Câteva semne de întrebare legitime

Pandemia, un scenariu

Pandemia declanșată de noul coronavirus seamănă cu o resetare amplă a tuturor regulilor sociale și economice. Dacă cineva ar fi vrut să schimbe ordinea lucrurilor pe glob, ar fi avut nevoie de o situație excepțională. Pandemia este o astfel de situație.

Pandemia modifică tot câmpul social.

Generează frică. Poate lovi toate grupele de vârstă, toate clasele sociale, toate rasele umane. Obligă statele să ia măsuri excepționale care au la bază controlul populației. Schimbă ritmul și intensitatea schimburilor comerciale. Reduce producția de bunuri și duce la vânzarea mărfurilor aflate pe stoc.

Nu în ultimul rând, pandemia ucide.

Grupa de vârstă cu cel mai mare risc de deces este cea a bătrânilor. Oameni care nu mai produc plusvaloare, sunt exclusiv consumatori. Șefa FMI, dar nu numai Christine Lagarde, ci mulți lideri politici au declarat public că omenirea are o problemă și e nevoie de o reorganizare a sistemelor sociale din cauza îmbătrânirii populației.

Sunt afectați, de asemenea, bolnavii.

Alți oameni care, pe perioada bolii, nu produc nimic, doar consumă. Cele mai multe sisteme de sănătate sunt asigurate din bugetele publice ale statelor. Este adevărat, bolnavii susțin industria farmaceutică. Dar tot ei consumă banii statelor. Iar statele lumii sunt înglodate în datorii. Suma acestor datorii ale țărilor depășește valoarea de 300 de trilioane de dolari. Economiștii spun că aceste datorii nu pot fi plătite niciodată. Pandemia poate fi un bun motiv pentru reglarea bugetelor statelor. Datoriile statelor UE se ridică la 8,6 de trilioane de euro.

Pandemia aduce starea de urgență peste tot în lume.

În stare de urgență, responsabilitatea conducerii țării revine unui grup restrâns de oameni care se sprijină pe armată, jandarmerie și poliție. Adică, pe forțe înarmate, disciplinate și care execută ordine. Controlul civil asupra activității statului dispare. Drepturile fundamentale ale omului sunt puse între paranteze. Libertatea presei, de asemenea. Informarea publică devine sinonimă cu propaganda oficială. Achizițiile publice se fac fără licitație. Granițele se închid, dar mărfurile pentru care statele aflate în stare de urgență sunt procurate din import, circulă. Au nevoie de autorizări speciale, dar acestea se dau netransparent.

În stare de urgență, oamenii știu doar ceea ce le spun guvernele și trăiesc conform regulilor speciale. Citind invers situația, guvernele pot face orice, nu dau socoteală nimănui!

Cum a apărut virusul COVID-19?

Noi, oamenii de rând, știm că s-au produs mutații ale unui virus existent. De unde știm? Din surse oficiale. Avem dreptul să punem la îndoială comunicările oficiale? Avem, dar nu ne folosește la nimic. Au apărut multe articole, în toată presa lumii, în care se spune că în Wuhan sunt laboratoare de cercetare ale virușilor și că noul coronavirus ar fi fost fabricat.

Nu putem ști dacă este așa!

Opțiunea de interpretare a informațiilor este una singură: să avem încredere în autorități! Iar dacă nu avem, să fim sănătoși! Doar explicația oficială are rol de adevăr. Altfel spus, îi credem fără rezerve pe cei care ne conduc.

Dacă presa sau Internetul încearcă să schimbe această realitate, cei aflați la putere au dreptul să interzică propagarea informațiilor care deranjează și chiar să închidă ziare, televiziuni site-uri.  

Unde a apărut coronavirusul?

Toată lumea a fost informată că „dușmanul” a apărut într-o piață din Wuhan. Acolo se comercializau inclusiv animale sălbatice pe care chinezii le mănâncă. S-a dat vina pe rude ale șobolanilor, apoi pe pangolin. Dar anchetele epidemiologice din China au stabilit că nu toți cei infectați au avut legături, directe sau indirecte, cu acea piață.

După ce chinezii s-au reechilibrat și au depășit vârful crizei, i-au acuzat pe americani că au adus virusul în China.

În perioada 18-27 octombrie 2019 au avut loc în Wuhan Jocurile Militare Mondiale. Chinezii spun că americanii care au participat la aceste jocuri au adus coronavirusul în China. Un oficial chinez a declarant că mai mulți americani au avut o pneumonie atipică. China susține că în SUA ar fi fost chiar înregistrate decese înainte de epidemia din Wuhan din cauza coronavirusului.

Marea Britanie și Olanda iau altfel de măsuri. Oare de ce?

Guvernul britanic a cerut măsuri igienico-sanitare drastice, dar nu închide țara. Britanicii consideră că vor fi consecințe mult mai grave dacă opresc producția industrială. Prăbușirea economiei după pandemie poate lovi mult mai rău decât pandemia în sine. Guvernul Boris Johnson aplică o altă strategie. Mizează pe încetinirea răspândirii epidemiei, nu pe stoparea acesteia. Mulţi oameni se vor îmbolnăvi, dar mulți își vor reveni. Englezii mizează astfel pe imunizarea colectivă. Aceeași strategie o aplică și Olanda.

Oricât de aspre ar fi condițiile stării de urgență, întrebările rămân.

După cum rămân și întrebările legate de acțiunea autorităților române. Întârziată și incompletă. Statul român e slab, încrederea în instituțiile statului e foarte mică. Numărul de persoane testate este foarte mic. Românii din diaspora care vor să vină acasă sunt ținuți la granițe.

De ce nu ne-am pregătit?

Greu de răspuns. Dar nici la această oră, România nu este pregătită pentru situația în care epidemia va exploda. Iar bănuiala că sub acoperirea stării de urgență vor apărea îmbogățiții de pe urma pandemiei este legitimă. Singura certitudine este că președintele țării va conduce bătălia împotriva noului coronavirus, după cum s-a anunțat oficial.

Întrebarea care se naște în urma acestui anunț e simplă: când începe bătălia?

Articole asemanatoare