sâmbătă, noiembrie 27, 2021
5.6 C
Craiova

PNL, încotro? Cine va conduce partidul?

Autor: Tudor ARTENIE

PNL se pregătește pentru congresul care va alege conducerea partidului. Periodic, partidele politice își realeg structurile de conducere. Un proces firesc din perspectivă democratică. Legitimarea oamenilor politici, a demnitarilor aleși sau numiți, începe cu legitimarea din interiorul structurii pe care o reprezintă. Nu doar PNL, toate partidele trec prin astfel de momente electorale interne care se desfășoară, de regulă, în două situații: când un mandat a luat sfârșit sau când un partid nu își îndeplinește obiectivele.

Aparent, alegerile interne sunt mai puțin tensionate decât alegerile pentru Parlament sau conducerea vreunei primării. Dar numai aparent.

În realitate, mizele alegerilor interne sunt uriașe. De rezultatele acestora depind cariere politice, cariere în instituțiile publice de la cel mai înalt nivel în stat, până la nivelul unei comune.

Dacă privim politica în cheie de piață, vedem o cerere limitată (numărul de demnități și funcții e prestabilit), iar oferta e foarte mare (numărul celor care vor să ocupe acele demnități este mai mare decât locurile disponibile). Iar ocuparea demnităților depinde direct de echipa câștigătoare. Prin urmare, alegerile interne sunt un prilej de război crâncen în interiorul partidelor.

PNL nu face excepție. Războiul se va purta între președintele în funcție, Ludovic Orban, și premierul României, Florin Cîțu.

PNL este principalul partid din coaliția care guvernează azi țara. Deși nu a câștigat alegerile, s-a plasat cel mai bine în topul partidelor din coaliție, iar președintele Iohannis, liberal, a încredințat formarea guvernului partidului din care provine el însuși. Acest lucru face alegerile interne din PNL cu atât mai interesante și cu atât mai aprige.

Deocamdată s-au înscris doar doi lideri ai partidului în competiție: Ludovic Orban și Florin Cîțu. Dincolo de funcțiile înalte în stat pe care le-au deținut și le dețin încă ambii candidați, dincolo de faptul că au fost și sunt colegi în conducerea PNL, la nivel simbolic fiecare reprezintă altceva.

Ludovic Orban este un politician trecut prin multe transformări ale societății românești.

S-a poziționat mereu ca liberal autentic, s-a opus mereu compromisurilor făcute de PNL în timp – de la înființarea Aripii Tinere a PNL (PL’93) alături de Horia Rusu și Dinu Patriciu, până la respingerea proiectului USL (alianța PNL-PSD) din 2012. A trecut și prin lumina reflectoarelor, dar și prin penumbră. A condus PNL atunci când a răsturnat, prin moțiune de cenzură, cabinetul Dăncilă, apoi și-a asumat guvernarea și a condus guvernul în perioada acută a pandemiei de COVID-19.

Florin Cîțu este un liberal din generația tânără.

Și el se poziționează ca liberal autentic. Într-o perioadă de timp relativ scurtă, a ajuns senator, apoi ministru al finanțelor, iar acum premier. Și-a probat fidelitatea față de partid atunci când PNL și președintele s-au răzgândit în privința învestirii sale ca premier anul trecut și a plecat din Parlament înainte de vot. După alegeri, a fost desemnat prim-ministru și a construit un cabinet care, în ciuda unor sincope (cum a fost cazul Vlad Voiculescu),  funcționează. Și el și-a asumat guvernarea în plină pandemie.

Alegerile din PNL, între datorii vechi și promisiuni de viitor.

Ambii liberali au argumente în favoarea alegerii lor în cea mai înaltă funcție din partid. Ambii au început campania electorală internă. Și, în fiecare zi, miniștri, senatori, deputați, aleși locali sau președinți de organizații PNL anunță direct sau doar sugerează pe care dintre candidați îl va susține. Și unul, și celălalt au susținere și au șanse să câștige. Primul, susținându-și oamenii de-a lungul timpului, se bucură acum de sprijinul lor. Cel de-al doilea, aflat la cârma guvernului, are, în principiu, instrumente să își atragă simpatii.

Pentru societatea românească, miza cea mare a acestor alegeri nu este numele câștigătorului, ci reformarea PNL.

Timpul istoric, ca și evoluția europeană a României, cer partide capabile să își asume guvernări coerente. Temele sunt dezvoltarea țării, recuperarea sau reducerea distanței dintre Vest și Est, redescoperirea elitelor, reinventarea României moderne. Este adevărat, suntem deficitari la multe capitole, dar modernizarea țării înseamnă modernizarea statului, iar acest lucru depinde de capacitatea de modernizare a partidelor politice.

PNL, ca toate partidele politice prezente azi în Parlament, este tributar unei mentalități învechite de lucru politic.

Grupurile de interese din fiecare partid se luptă pentru a-și propulsa membrii în funcții punând fidelitatea față de grup și față de partid înaintea altor condiții, cum ar fi, de exemplu, competența. Garniturile de oameni politici aliniate de partide sunt extrem de eterogene, perspectiva doctrinei fiind de cele mai multe ori ignorată. Designul intern generează un design al statului impropriu nevoii de dezvoltare a României. Mulți „grei” ai partidelor sunt de fapt niște lăutari care cântă după ureche și se pierd în fața unui document al Comisiei Europene chiar și când e scris în limba română.

Dacă alegerile interne din PNL vor avea ca miză reală reforma partidului, liberalii vor ieși din acest proces pregătiți pentru viitor. Dar dacă alegerile vor fi doar o confruntare a unor interese meschine (și mărunte din perspectivă națională), partidul Brătienilor își va continua panta descendentă pe care a pornit deja din cauza erodării date de guvernare și de „stângăciile” ei. Liberalii au nevoie acum și de înțelepciune, dar și de curaj. Și România, la fel!

Ultimele stiri

Ambasadorul Italiei a vizitat fabrica Pirelli din Slatina

ES Alfredo Durante Mangoni, ambasadorul Italiei la București, s-a aflat astăzi, pentru scurt timp, la Slatina. El a vizitat...

Mai multe articole din aceeasi categorie