PNRR: Pe ce se vor cheltui 29,2 miliarde de euro în România

Guvernul a publicat Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), trimis recent la Comisia Europeană spre aprobare, prin care România va primi în următorii ani 29,2 miliarde de euro de la Uniunea Europeană. Din această sumă, jumătate vor fi fonduri nerambursabile, iar cealaltă jumătate, sub formă de împrumuturi cu dobândă mică, nespecificată deocamdată ca procent.

PNRR are în totalitate peste 1.000 de pagini, iar Cristian Ghinea, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a publicat un rezumat al planului, în care sintetizează principalele direcții către care vor fi orientate cele peste 29 de miliarde de euro din acest an până în 2026:

• reforma sistemului de pensii, a administrației, învățământului, sănătății,
• alocarea de fonduri pentru infrastructura de bază (aducțiuni de apă, canalizare și rețele de electricitate în peste 88.000 de gospodării care nu dispun de aceste facilități de bază,
• extinderea rețelei de gaze în special în Oltenia, unde este cea mai slabă acoperire din țară în acest sens și introducerea sistemelor pe bază de hidrogen pentru producerea de energie electrică.

De asemenea, PNRR prevede  construcția a  sute de kilometri de autostradă și de drumuri rapide.

Reforma sistemului de pensii

Sistemul de pensii va fi reformat, refăcut și pus pe baze solide. În fiecare an sume tot mai mari sunt transferate de la bugetul de stat la bugetul de pensii: 2,5 miliarde lei în 2019 – 12,4 miliarde lei în 2026. „ Creșterea pensiilor părinților noștri nu va mai sta în pixul vreunui ministru, nu ne vom mai fura căciula unii altora, pensiile vor crește predictibil conform unei formule bazate pe creșterea economică. Vom reajusta pensiile speciale și măririle viitoare vor avantaja pensiile mai mici, astfel încât să nu mai existe nedreptățile flagrante pe care le avem în prezent între pensionari”, a precizat Cristian Ghinea.

Va fi introdus venitul minim de incluziune care va descuraja inactivitatea și va încuraja oamenii să își găsească un loc de muncă. Salarizarea în sistemul bugetar va cunoaște o transformare esențială, se va introduce un concurs de intrare în funcția publică pe bază de meritocrație, așa cum este la Comisia Europeană. Se vor reforma și depolitiza companiile de stat, precum și justiția.

Infrastructura de bază

Pentru prima dată, 88.000 de gospodării care până acum au fost neglijate de la investiții, pentru că erau în localități prea mici, vort avea apă curentă și canalizare cu ajutorul unui program național dedicat. Vor exista și 1.630 km noi rețele de apă construite și 2.470 rețele noi de canalizare. Tot pentru prima dată, va fi realizat cadastrul apelor pentru gestionarea corespunzătoare a acestei resurse esențiale.

Program de împăduriri

În PNRR a fost inclus un vast program de împădurire. Se vor combate tăierile ilegale de păduri și toată masa lemnoasă va fi monitorizată digital, Romsilva va fi reformată și va munci pentru menținerea pădurilor României. Se vor planta 45.000 de hectare de pădure, prin cel mai mare program național de acest fel. Vor fi plantate perdele forestiere pe toate autostrăzile noi, 625 hectare, și se vor reface perdelele forestiere care existau în perioada interbelică și au fost tăiate de comuniști. Se vor reface canalele din Delta Dunării și se vor stabili noi arii protejate, inclusiv în orașe. Se va implementa garanția pentru ambalaje.

Îmbunătățirea calității aerului

Va exista o vastă rețea de senzori de măsurare a calității aerului. „Statul român nu a vrut până acum să măsoare calitatea aerului, crezând că noi, cetățenii, nu ne vom da seama. Am avut fonduri europene pentru aparatură de măsurare a poluării din aer și nu au fost folosite. Această ipocrizie încetează prin PNRR:  vom umple România de aparatură de măsurare a aerului; astfel încât copiii noștri să poată să respire”, a spus Cristian Ghinea.  Vom exista 553 de kituri de măsurare în timp real a poluării din aer, iar Garda de Mediu va fi înzestrată cu aparatură de  mintervenție astfel încât legea și standardele de mediu să fie aplicate.

Peste 400 km de autostrăzi noi

În 2026 vom exista 434 de km noi la autostrăzile A7 și A8. Pe aceste tronsoane vor fi construite 52 de stații electrice, cu 264 de puncte de încărcare și, în total prin PNRR vor exista câteva mii de stații de încărcare electrică. De asemenea, se vor moderniza  311 km de cale ferată și vor fi consytruite noie magistrale de metrou de 12,7 km, în București și Cluj Napoca.

Utilizarea hidrogenului pentru trenuri și electricitate

Până în 2026, PNRR prevede intrioducerea tehnologiei pe baza hidrogenului, prin care, pe bază de programe pilot, se vor  introduce trenuri cu alimentare pe hidrogen, pe o linii neelectrificată. Se vor măsura rezultatele comparative: dacă va fi mai ieftin și funcțional, aceasta poate fi strategia României de a arde o etapă în dezvoltarea sectorului, adică să nu se mai electrificecăile ferate vechi, ci să circule pe ele trenuri pe hidrogen. Prin PNRR, România va intra cu Hidroelectrica într-un proiect paneuropean de dezvoltare a tehnologiei pe hidrogen, pentru a fi parte din inttroducerea acestei tehnologii pe care o inițiază Comisia Europeană.

Prin componenta „Valul Renovării” România va avea 2.000 de clădiri publice, rezidențiale și de patrimoniu istoric renovate și 1.500 de blocuri renovate, precum și un registru național al clădirilor.

Digitalizare și antreprenoriat

Pentru prima oară, în România anului 2026, toate instituțiile publice vor fi unite într-un cloud Guvernamental, 30.000 de funcționari publici vor avea competențe digitale și 65 de instituții vor avea securitate cibernetică sporită. Pe de altă parte, se va finanța emiterea de cărți electronice de identitate pentru 8,5 milioane de cetățeni.

Educația va fi digitalizată, iar bibliotecile vor fi transformate în hub-uri de învățare și dezvoltare pentru copii și adulți. De asemenea, în România anului 2026 ANAF va fi o instituție eficientă, care aduce mai mulți bani la bugetul de stat fără a crește taxele, ci datorită conformării voluntare. „Pur și simplu nu vor mai exista motive de a „fenta” fiscul și fentarea fiscului va fi atât de complicată, încât aceia are o practică, vor renunța la ea”, a spus Cristian Ghinea.

Va avea loc debirocratizarea puternică pentru mediul de afaceri, de exemplu:

• Reformarea modului de aplicare a testului IMM și transparentizarea procesului de legislativ,
• Simplificarea procedurilor de înființare/de ieșire de pe piață a firmelor, de constituire și funcționare a punctelor de lucru,
• Reformarea licențelor/ autorizațiilor/ certificatelor privind afacerile din România).

De asemenea, este alocată finanțării companiilor o sumă record: 2,2 miliarde de euro, prin instrumente financiare și diferite alte scheme de finanțare. În 2026, 3.000 de IMM-uri vor fi digitalizate cu fonduri din PNRR, 280 de firme sprijinite pentru listare la bursă.

O Românie cu mai puțină sărăcie

România anului 2026 va fi o țară cu mai puțină sărăcie. Vor fi introduse tichete de muncă și pentru cel puțin 60.000 de lucrători din sectoarele serviciilor prestate la domiciliu, munca va fi formalizată. Minim 350 de structuri de economie socială vor fi nou înființate cu minim 2.450 locuri de muncă noi create.

Prin instituirea sistemului de tichete de muncă se va operaționaliza un sistem de stimulare a ocupării forței de muncă formale, prin aducerea în economia fiscalizată a activității desfășurate în cadrul gospodăriilor de persoane străine acestora.

În prezent, se estimează că 200.000 de persoane prestează astfel de activități, iar reforma propusă are în vedere pe lângă scoaterea din zona economiei gri și negre și asigurarea unei protecții sociale adecvate pentru aceste persoane, în prezent, acestea nebeneficiind de o astfel de protecție.

Reforma vizează instituirea unui sistem de plată și evidență a persoanelor care desfășoară activități casnice în baza unor tichete de muncă, cumpărate de utilizator și preschimbate ulterior în bani de către beneficiar, după reținerea contribuțiilor aferente, în acest fel persoana respectivă dobândind calitatea de asigurat în sistemul de asigurări sociale și de sănătate.

Învățământ modernizat

Până la finalul implementării PNRR, 6.100 de școli vor primi resurse si tehnologie pentru dotarea laboratoarelor de informatică și pentru învățarea în format virtual. Mulți elevi vor ști mai sigur care le sunt perspectivele în viață, fiind sprijiniți să intre în programe de studiu în regim dual, vom avea 50 de școli noi și 75.000 de săli de clasă dotate cu mobilier. De asemenea vor fi 1.175 SMART Lab-uri achizitionate pentru unitățile de  învățământ de nivel gimnazial și liceal.

Va exista un program amplu de înființare de creșe, vor fi 140 de creșe operaționalizate și 412 de servicii complementare acolo unde nu se justifică o creșă, cu spații de învățare și de joacă pentru copii.

Accesul la sistemul de sănătate

PNRR va permite accesulneîngrădit la servicii de sănătate și pentru categoriile vulnerabile. Pentru cei care au nevoie de sprijin vor fi 200 de centre comunitare construite sau renovate, care au dotări noi și personal. În plus, 3.000 de cabinete de asistență medicală primară vor fi renovate și 25 de secții de terapie intensivă nou-născuți dotate, inclusiv cu ambulanță transport nou-născuți (pentru centrele regionale).

În municipiile reședință de județ, dar și alte municipii, orașe și comune vor fi suprafețe extinse cu zone verzi, peste 3.000 km piste pentru biciclete, câteva mii de locuințe sociale pentru tineri sau specialiști din sănătate sau învățământ, câteva sute de vehicule electrice.

Dezvoltarea turismului intern

Prin PNRR se va încuraja turismul de destinație, se vor pune în valoare obiective și rute prea puțin scoase din cutie până acum: 10 muzee construite sau reabilitate și puse în valoare, care utilizează noile tehnologii; vor mai fi puse în valoare 30 castele, 95 biserici și mănăstiri, 15 cule, 20 curii, 20 fortificații romane, 20 de sate cu arhitectură tradițională, 30 obiective gastronomice și multe altele.

Dezvoltarea echilibrată a regiunilor țării

Investițiile sunt gândite așa încât nicio regiune să nu ducă lipsă de finanțări, dar în același timp să ajute mai mult regiunile mai puțin dezvoltate în tranziția mai rapidă spre media europeană.

Astfel, zona Moldovei va beneficia de o injecție majoră de capital. Prin finanțarea autostrăzilor A7 și A8 ce vor lega regiunea de București și de Transilvania, se va asigura o conexiune rapidă ce va permite o creștere a nivelului de investiții străine și implicit a locurilor de muncă bine plătite.

Regiunea Sud-Vest va avea proiectele pilot cu rețelele de gaz natural în combinație cu hidrogen, ținând cont că este regiunea din România cea mai slab conectată la infrastructura de distribuție de gaz natural, cu județe precum Mehedinți și Dolj unde racordarea este aproape inexistentă.

Și regiunile puțin mai dezvoltate cum ar fi Sud-Est, SudMuntenia, Centru, Nord-Vest și Vest vor beneficia de finanțări semnificative în domenii importante cum ar fi educația, sănătatea, energiile regenerabile, eficiența energetică, transport, sisteme de apă, împăduriri și altele.

„Sunt 29,2 miliarde euro, bani pentru investiții dar care sunt legați de reforme în toate domeniile, mai mici sau mai mari care vor trebui să dea siguranța ca, odată ce am folosit acești bani, am creat și baza prin care apoi să ne dezvoltăm doar prin noi înșine. Am gândit toate detaliile din Plan astfel încât să fie cu adevărat o poveste de succes, cu toate proiectele și transformările la un loc, având sprijin din fondurile europene de Redresare și Reziliență. România modernă și reformată”, a concluzionat Cristian Ghinea, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.