luni, iunie 24, 2024
23.4 C
Craiova

Procurorii din dosarele „Elodia”, „Revoluția” și „Torționarii” vor să fie DOAR adjuncți

Unii dintre cei mai de succes procurori români candidează în această perioadă la funcțiile de adjuncți în Parchetul General. Numele lor sunt legate de dosare celebre, pe care societatea le-a dorit închise și cu vinovați condamnați.

Bogdan Licu a fost intervievat pentru funcţia de prim-adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ).

Numele lui Bogdan Licu este legat  de dosarul Revoluției, el fiind procurorul șef care a dispus în 2016 redeschiderea celebrului dosar care, în 2019 a ajuns pe masa instanței de judecată.

Cursuri în SUA și la SRI

Potrivit CV-ului oficial, Licu și-a început cariera ca procuror în București, unde a lucrat cu polițiști de la Secția 11, apoi a ajuns în Parchetul de pe lângă Tribunalul București, ca delegat în funcţia de procuror şef Secţie Supraveghere a Urmăririi Penale. A făcut cursuri atât în Statele Unite ale Americii, în domeniul combaterii contrafacerilor, cât și la Serviciul Român de Informaţii prin Academia Naţională de Informaţii – Colegiul Superior de Siguranţă Naţională.

Licu a absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universității ”Spiru Haret”, București și în 2002 a primit de la președintele Ion Iliescu  diploma „Meritul Judiciar”, clasa a V-a. Anul 2005 în găsește detaşat la Guvernul României , la Cancelaria primului – ministru de atunci, Călin Popescu Tăriceanu. Rolul său era de a asigura cooperarea dintre instituţiile naţionale implicate în protecţia intereselor financiare ale Uniunii Europene în România, precum şi între acestea şi Oficiul European de Luptă Antifraudă şi statele membre ale Uniunii Europene.

Între 2013 și 2016 e prim-adjunct al  procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, iar din 2016 până azi este  adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Cere un „serviciu tehnic”

Unul dintre principalele sale obiective este înfiinţarea unui singur serviciu tehnic la nivelul Ministerului Public, care să fie utilizat pentru executarea mandatelor de supraveghere în marile cazuri de corupţie şi criminalitate organizată.

„Acest serviciu urmează să fie implicat în cauzele complexe, de corupţie la nivel înalt, de crimă organizată. În celelalte cazuri, procurorii urmează să apeleze în continuare la structurile specializate ale Ministerului de Interne. În prezent, în cadrul Ministerului Public funcţionează trei servicii tehnice, unul la PICCJ, unul la DNA şi unul la DIICOT. Niciunul dintre acestea nu asigură însă condiţiile necesare bunei desfăşurări a activităţii, având în vedere lipsa dotărilor şi a personalului calificat. Cu excepţia DNA, majoritatea mandatelor de supraveghere tehnică sunt puse în executare cu structurile specializate din cadrul Ministerului de Interne”, a explicat Bogdan Licu la interviul susținut la Ministerul Justiției.

Maria Magdalena Militaru a fost inițial asistentă medicală

Maria Magdalena Militaru de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, este unic candidat pentru funcţia de adjunct al procurorului general.

Ea a făcut Liceul sanitar și primul loc de muncă a fost la Spitalul de boli pulmonare din Breaza, unde a fost asistent medical. A făcut apoi Facultatea de Drept la Craiova și a devenit procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Oltenița. În 2005 este detașată la Consiliul Superior al Magistraturii, ca șef serviciu resurse umane pentru parchete. Între 2012 și 2014 este procuror la Secția de urmărire penală şi criminalistică de la PICCJ.

Maria Militaru a devenit cunoscută pentru instrumentarea unuia dintre cele mai complexe dosare, cel al dispariției avocatei brașovene Elodia Ghinescu. Cel care l-a înfundat însă pe Cioacă este procurorul sătmărean Romului Varga.

Ea a vorbit la interviu despre numărul de achitări și problemele de practică neunitară la nivelul parchetelor, probleme care trebuie rezolvate.

Denisa Cristodor, în luptă cu torționarii

Pentru funcţia de şef al Secţiei de urmărire penală şi criminalistică de la PICCJ au susținut interviuri procurorii Dragoş Cojocariu, Adriana Denisa Cristodor şi Romulus Dan Varga.

Denisa Cristodor a devenit celebră pentru „cruciada” împotriva unui torţionar din perioada comunistă pentru crime împotriva umanităţii.

Este vorba despre Alexandru Vişinescu, care a fost trimis în judecată şi acuzat de crime împotriva umanităţii pentru moartea a 12 deţinuţi la Râmnicu Sărat, unde a fost comandant din 1956 şi până în 1963. La un sfert de secol de la înlăturarea comunismului, niciun alt fost comandant de închisoare din perioada respectivă nu fusese adus în faţa justiţiei. Cruciada lui Cristodor a avut ca punct de plecare faptul că ororile comunismului nu trebuie să rămână nepedepsite, indiferent cât de îndepărtate sunt în trecut. Presa străină a lăudat curajul procurorului Denisa Cristodor, notând că aceasta face parte, alături de Laura Codruța Kovesi, din„avangarda feminină de procurori şi judecători care zguduie societatea românească, umărind persoane până acum intangibile”.

Romulus Varga, sătmăreanul din Parchet

Romulus Varga este unul dintre cei mai bine cotați procurori. În 2017, președintele României a semnat decretul privind numirea sa în funcția de procuror-șef al Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pe o perioada de trei ani. Romulus Varga este procurorul care a instrumentat dosarul Elodiei Ghinescu și a obținut condamnarea, în 2014, a fostului polițist din Brașov Cristian Cioacă pentru uciderea soției sale, avocata Elodia Ghinescu, dispărută în 2007. Procurorul Varga a fost propus de ministrul Justiției pentru funcția de conducere din Parchetul instantei supreme și a fost avizat de Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii. 

Palmares impresionant

Romulus Varga s-a ocupat și de cazul avocatului brașovean Victor Teodorescu, care a plănuit uciderea soție sale pentru a obține polița de asigurare a acesteia.

Un alt dosar este cel al asasinatului din barul Café Latino din Piatra Neamț, unde Cristian Chilat, zis „Falău”, l-a ucis pe interlopul Gheorghe Mararu. Criminalul a fost condamnat la 19 ani de închisoare și a fost pus să platească despăgubiri de aproape 800.000 de euro, drept daune morale familiilor victimelor sale. În vara lui 2019, Varga a fost procurorul desemnat să se ocupe de cazul „Caracal”.

Interviurile continuă până pe 31 ianuarie.

Ultimele stiri

FOTO/OLT: Tenis de masă. Trei medalii pentru sportivii CSM Slatina la Top 16

Trei din cei patru sportivi ai Clubului Sportiv Municipal Slatina, participanți la competiția Top 16, care s-a desfășurat în...

Mai multe articole din aceeasi categorie