vineri, martie 1, 2024
7.3 C
Craiova

Procurorul-șef al DNA: „N-am ținta să umblăm cu cătușele. Ne calibrăm măsurile preventive în funcție de fiecare caz în parte”

Marius Voineag, șeful Direcției Naționale Anticorupție (DNA), a vorbit într-un interviu pentru G4 Media despre rezultatele obținute până acum de structura pe care o conduce de mai puțin de un an, precizând că își dorește ca DNA să investigheze în primul rând faptele de mare corupție.

În prezent sunt deschise cauze inclusiv în ceea ce privește administrația centrală, a precizat Voineag. Întrebat dacă își propune să prindă „pești mici”, sau „rechini”, șeful DNA a afirmat că procurorii DNA nu și-au fixat „ținte aparte”.

„Cred că am încercat să arătăm că ne dorim în primul rând să prindem faptele de mare corupție. Iar astea nu sunt săvârșite niciodată de peștișori mici, din fericire sau din nefericire, pentru că e cu atât mai greu de investigat. Deci, practic, gândirea noastră de bază a fost să investigăm faptele de mare corupție. Nu ne-am gândit să ne fixăm pe ținte aparte. Da, coincidență face că, de cele mai multe ori, faptele de mare corupție sunt săvârșite de oamenii care ocupă funcții mari în stat”, a spus Voineag.

Marius Voineag: „Avem deschise cauze inclusiv în ceea ce privește administrația centrală“

Cei vizați de anchete sunt de la președinți de consilii județene, la oameni cu funcții înalte în partide, la care se adaugă cei din cauzele despre care nu poate vorbi în acest moment al cercetării, a spus șeful DNA. Saltul la cercetarea faptelor de mare corupție a trebuit să fie făcut după ce în ultimii ani astfel de anchete au lipsit din activitatea DNA, a apreciat Voineag.

„Ca să spargem cercul ăsta vicios, în care, după părerea mea, DNA a funcționat în anii anteriori, în care nu s-a mai dus pe o investigare a cauzelor de mare corupție, trebuie de undeva să pornim. Și eu mi-am dorit foarte mult să pornim aceste motoare începând cu vara trecută. În toamna trecută am avut de-a lungul timpului discuții pe marginea acestui subiect. Mi-am dorit să înțeleagă procurorii că au libertatea de a deschide și de a face investigații în cauză de corupție de la un anumit nivel în sus.

Adică acceptăm că disconfortul e parte din jobul ăsta, dar implicit, trebuie să avem satisfacții, care ele pot veni doar din cauzele de la un anumit calibru în sus. Că-mi spuneți de teritoriu sau de administrație mai mult locală decât centrală, vă spun sigur că în momentul de față avem deschise cauze inclusiv în ceea ce privește administrația centrală, dar lucrurile nu se pot face peste noapte”, a adăugat Voineag.

Procurorul-șef al DNA, Marius Voineag: „Nu sunt un fan al cătușelor“

Marius Voineag a explicat și de ce în prezent cei vizați de anchete vin și ies de la DNA fără cătușe, după ani în care a fost un adevărat „spectacol al cătușelor”. „Nu sunt un fan al cătușelor. N-am ținta să umblăm cu cătușele. O mentalitate, după părerea mea, care ține de zona polițenescă, nu de zona de parchet. Suntem oameni care ne calibrăm măsurile preventive în funcție de fiecare caz în parte. Procurorii, până la urmă, au autonomia de a decide cu privire la oportunitatea unei măsuri preventive. Important e ca ele să existe în sine și să fie raportate la fiecare caz”, a spus Voineag.

Mai mult, întrebat ce greșeală săvârșită de șefii DNA în trecut și-ar dori să evite, Voineag a precizat: „O expunere excesivă, o expunere excesivă mediatică, pentru că de multe ori creează greutăți pentru procurorii de caz. Mi s-a transmis din interior treaba asta. Aș dori să se vadă mai mult rezultatele și să avem un filtru de calitate, care ne place sau nu ne place, e consfințit prin hotărârile judecătorești”.

Voineag a răspuns și întrebării privind modelul său de procuror, precizând că între Daniel Morar, Laura Codruța Koveși (foși șefi DNA) sau Bogdan Licu (fost șef interimar la Parchetul General, în prezent judecător CCR), ar prefera un mix între calitățile foștilor șefi ai DNA. „Un mix dintre primii doi, dar cu semnătura mea proprie în spate”, a răspuns Voineag, pentru G4 Media.

„Nu poți să fii într-o structură operativă să ai zero pe linie“

DNA va lucra și în 2024 la aceeași capacitate, chiar dacă este an electoral și procurorii ar putea fi acuzați că prin anchetele lor influențează jocul electoral, a spus Voineag. Atenția va fi însă centrată pe comunicare în astfel de cauze. „Vom continua să lucrăm ca într-un an obișnuit. E o chestiune pe care am spus-o și la interviurile anterioare. Nu prea pot să funcționez cu pauze, procurorii lucrează în mod constant, însă va trebui să fim ceva mai atenți cu privire la comunicarea publică, într-adevăr”, a mai spus șeful DNA.

În interviul pentru G4 Media, șeful DNA a vorbit și despre lucrurile care trebuie corectate, aspecte rezultate din evaluarea realizată după 10 luni de mandat.

„Mai avem foarte multe lucruri de întărit, de schimbat. De exemplu, avem multe servicii teritoriale care au doi procurori sau care lucrează la zero, la nivel de rechizitoriu. Un mesaj pe care l-am dat în adunarea generală pe care am avut-o pe 31. Nu poți să fii într-o structură operativă să ai zero pe linie. Avem o problemă foarte mare și cred că după ce vom termina bilanțul public pe data de 26, va trebui să facem o analiză și cu privire la la cât de mult își asumă unii să lucreze în DNA.

Să știți că suntem bine plătiți, salariile au crescut, motiv pentru care cred că trebuie să mai livrăm și noi ceva înapoi. Nu ne putem ascunde în spatele unui procent care-i impus prin PNRR. Trebuie să fim 85% și atunci lucrăm cu 85% pe hârtie, dar de fapt lucrează 30% dintre procurori. Pentru că atunci avem o problemă mare de management, de macromanagementul, de altceva”, a susținut Voineag.

Sunt și procurori din structura centrală, a spus șeful DNA, cu rezultate slabe, iar asta se întâmplă de ani de zile. „Avem procuror și din centrală, patru-cinci procurori din centrală, care au doar câteva clasări și zero pe linie. Se pare că au fost zero și în alți ani și cu siguranță voi purta niște discuții, pentru că lucrurile nu poți să stea așa. Nu jucăm ca la whist aici, să știți. Adică zero nu se premiază”, a spus Voineag, precizând că în DNA gradul de ocupare este de 85%, superior altor structuri de parchet, și că intrările în instituție sunt peste ieșirile prin pensionare, DNA fiind o structură atractivă pentru procurori.

Mai eficienți în recuperarea produsului infracțional

Reorganizarea instituției, în urma căreia sunt mai puțini șefi, iar structura a devenit „mai suplă, mai operativă”, reprezintă un plus, consideră procurorul-șef. DNA are un serviciu nou, de tehnologii și metode emergente, cu patru birouri, cel mai important dintre acestea fiind cel al investigatorilor financiari, cu o schemă de 18 persoane.

„Vă spun că am avut ceva feedback pozitiv, pentru că din datele pe care le avem, avem 123 de milioane de lei, față de 22 de milioane indisponibilizați, adică efectivitate pe produs infracțional stăm de patru ori mai bine. Ceea ce validează ușor teza cu privire la recuperarea produsului infracțional. Era una dintre tezele mele principale de candidatură la momentul respectiv. E vorba de sume de bani provenite din executarea voluntară a inculpaților, sume de bani rezultate din valorificarea în cursul urmăririi penale a bunurilor sechestrate. Indisponibilizate efectiv sunt 123, față de 22 de milioane în 2022”, a precizat Voineag.

Ultimele stiri

Ce meci! Au rejucat finala mondială după 6 ani!

Singurul român campion mondial de judo la cadeți,Eduard Șerban, s-a reîntâlnit cu adversarul din finala de acum 6 ani....

Mai multe articole din aceeasi categorie

GDPR Cookie Consent with Real Cookie Banner