Autor: Tudor ARTENIE
Dacă deschizi site-ul romaniaeducata.eu, pe prima pagină, la loc de frunte, descoperi fotografia președintelui Klaus Iohannis. „România Educată” a fost un fel de program electoral de care președintele s-a folosit din plin pentru a conduce România timp de două mandate. Iar după ce și-a instalat la guvernare echipa liberală, proiectul a devenit lege. Mă rog, nu chiar tot proiectul, ci partea care se putea legifera. Pentru că proiectul în sine este o colecție de platitudini asemănătoare discursului acestui …fost profesor.
Câți profesori au citit „România Educată”?
Nu a făcut nimeni un sondaj cu această temă. Și-atunci sunt două variante. Ori cei mai mulți profesori au citit lucrarea, ori cei mai mulți profesori nu au citit-o. Dacă au citit-o, mi-e foarte greu să înțeleg de ce profesorii nu au protestat atunci. Dacă nu au citit-o, mi-e și mai greu să înțeleg de ce nu au citit documentul „fundamental” al domeniului lor de activitate.
Și într-un caz, și în celălalt, profesorii nu și-au făcut treaba! Au așteptat, cuminți, ca lucrurile ce privesc profesia lor să evolueze așa cum au stabilit politicienii. Deși au fost voci puternice care au criticat „România Educată”, cum a fost Mircea Miclea, un expert în domeniu, ele au fost puține. Sigur, e greu să citești sute de pagini anoste, dar mă gândesc că profesorii ar fi avut expertiza necesară lecturii unui text prost. Doar trăiesc aici, în țara în care școala nu mai contează…
Subfinanțarea este motiv de grevă. De ce nu ar fi și ignoranța?
Sigur, ignoranța – mai precis, lupta cu ignoranța – nu este pe lista de priorități a vreunui sindicat. Un sindicat puternic este acela în care liderii decid, iar masa sindicală îi urmează orbește. Logica lui „ceva tot obținem” este suverană. Ce mi-e că sindicalistul protestatar e mecanic la metrou sau profesor de română sau fizică, de exemplu?!… Doar am văzut, nu demult, o profesoară de limba română, fost ministru al educației și parlamentar spunând, de la tribuna legislativului, că „aceste legi este despre viitor”… Doamna se numește Monica Anisie, pentru cine nu știe.
Cum era de așteptat, această grevă i-a încurcat pe toți cei care au legătură cu educația. Dar acesta este rostul unei greve, să încurce. Vom vedea dacă se va încurca treaba inclusiv cu bacalaureatul, examenele la facultăți etc. Problema e că nu știm cine plătește? Elevii rămași în aer? Profesorii? Guvernul? Rotativa? Toți?
Fanii lui Klaus Iohannis se dezic de acesta. De „România Educată”, nu!
O grămadă de intelectuali care l-au susținut pe președinte se dezic acum de Klaus Iohannis. Sunt acei intelectuali care l-au girat, l-au apărat și, mai ales, au tăcut strategic în toți anii ăștia. Unii sunt chiar profesori universitari. Acum au prins grai, președintele nu mai poate candida pentru un nou mandat, se poate lovi în el. Nu că nu ar merita un asemenea tratament (la președinte mă refer), dar trecerea bruscă de la aplaudac la contestatar arată forța intelectualilor români. Slabi, inconstanți, ipocriți.
Și în cazul lor, capodopera „România Educată” a fost un test. Dacă au citit, ori n-au înțeles-o, ori le-a fost frică să o critice. Iar dacă nu au citit, e și mai grav. Au dovedit că sunt niște bieți ignoranți. Ceea ce ne duce la o binevenită concluzie: greva e îndreptățită, dar e bine să se termine, să nu compromitem definitiv o nouă generație de elevi. Că nu merită!