joi, ianuarie 27, 2022
-2.3 C
Craiova

„România educată”. Cum se va schimba învățământul până în 2030?

Președintele Klaus Iohannis a anunțat, ieri, la finalul a trei zile de consultări la Cotroceni, că proiectul „România educată” are susținerea Coaliției de guvernare și deschiderea inclusiv a opoziției pentru transpunerea lui legislativă.

„În cel mai scurt timp, se va constitui un grup de lucru transpartinic pentru a construi cadrul legislativ care să permită implementarea proiectului”. a spus Klaus Iohannis.

Consultări online, încă din 2016

Proiectul România Educată a debutat încă din 2016, printr-o consultare online la care au participat aproape 8.000 de repondenți.

Consultarea online din cadrul proiectului “România educată” s-a desfășurat între 10 iunie și 15 octombrie 2016. Instrumentul utilizat a fost un chestionar online, care a fost făcut public de către Administrația Prezidențială r.

Pentru elaborarea conținutului chestionarului au fost consultate o serie de materiale cu privire la perspectivele socio-economice ale României și ale continentului european în următorii 15 ani. În baza acestora, au fost pregătite 15 direcții de transformare considerate a fi probabile în anii următori, direcții care constituie tot atâtea provocări pentru sistemul românesc de învățământ în calitatea sa de formator al corpului de cetățeni al României.

Dintre acestea, cei aproape 8.000 de participanți la consultarea online derulată în cadrul proiectului au indicat trei provocări principale cărora educația trebuie să le răspundă până în anul 2030:

  • dinamica accentuată a profesiilor,
  • scăderea și îmbătrânirea populației,
  • conectarea permanentă la internet

Iată lista celor 15 direcţii de transformare, în ordinea celor mai accesate opțiuni:

  1. Dinamica accentuată a profesiilor
  2. Populaţie în scădere şi îmbătrânită
  3. Conectarea permanentă
  4. Competiția globală pentru talente
  5. Incidenţa crescută a bolilor cauzate de stres
  6. Adâncirea inegalităţilor sociale
  7. Experienţele virtuale
  8. Efectele schimbărilor climatice
  9. Noi abordări ale democraţiei
  10. Robotizarea avansată
  11. Ponderea crescută a serviciilor în economie
  12. O mai mare diversitate etnoculturală
  13. România urbanizată
  14. O lume repolarizată
  15. Familii mai diverse

Educație de calitate are o serie de beneficii individuale și pentru societate.

Beneficii individuale:

  • Venituri mai mari
  • Capacitate ridicată de a găsi loc de muncă
  • Creștere a calității vieții
  • Sănătate îmbunătățită
  • Încredere în sine

Beneficii pentru societate:

  • Dezvoltare economică
  • Competitivitate globală
  • Inovare
  • Coeziune socială
  • Creștere a implicării civice

State dezvoltate educațional – comparație cu România

Multe state, care aveau deja sisteme educaționale recunoscute pe plan mondial pentru calitatea lor, s-au angajat în reformarea acestora pentru a face față nevoilor unei economii moderne și dinamice.

Câteva astfel de exemple sunt prezentate în cele ce urmează:

Singapore, statul care domină testele internaționale PISA în ultimii ani, a lansat o reformă a sistemului educațional în 2013, cu scopul de a centra formarea elevilor pe dezvoltarea de valori și pentru a înlocui accentul pus strict pe discipline individuale cu o abordare holistică și centrată pe elev.

Croația a lansat o strategie națională în domeniul educației. Reforma a fost pusă în practică în ultimii ani și își dorește să construiască pe seama succeselor înregistrate la nivel național, precum reducerea ratei de abandon școlar.

Finlanda, deja cunoscută ca exemplu de performanță în educație, a lansat o serie de reforme complexe de-a lungul anilor, gândite în baza unei filosofii unitare și a unei viziuni asupra sistemului educațional îmbrățișate de către toți actorii politici. Reformele au inclus o reducere a resurselor alocate pentru inspecții și o creștere a calității formării cadrelor didactice.

Irlanda și Scoția au inițiat o serie de reforme comprehensive ale sistemului de învățământ superior. Dezvoltând instrumente noi, precum recunoașterea educației anterioare și adoptarea unor cadre ale calificărilor complete, încă dinainte de răspândirea lor prin intermediul Procesului Bologna, cele două state au facilitat o mai bună corelare între educație și piața muncii. Mai mult, sistemele flexibile adoptate au permis creșterea gradului de acces la educația terțiară.

România, având numeroase probleme sistemice în sfera educației (abandonul, rezultatele precare la testările naționale și internaționale – de exemplu: PISA–, rata mică de participare la învățământul superior, rata ridicată de analfabetism funcțional etc.) este cu atât mai mult obligată să se angajeze într-o reformă profundă, bazată pe o viziune coerentă și centrată atât pe rezolvarea problemelor existente, cât și pe anticiparea nevoilor unei societăți aflate în plin proces de transformare.

Țintele Proiectului „România Educată”

În cadrul Proiectului „România Educată” sunt incluse mai multe ținte.

Îmbunătățirea performanței sistemului de educație:

  • Creșterea finanțării educației pentru atingerea unui procent minim din cheltuiala publică, corelat cu media alocărilor pentru educație în statele membre ale UE;
  • Scăderea ratei de părăsire timpurie a școlii, până la un nivel de cel mult 10%;
  • Reducerea cu minimum 50% a prezentei rate de analfabetism funcțional, astfel încât, la orizontul 2030, să ajungă la cel mult 20%;
  • Până în 2030, toți profesorii să aibă competențe digitale de bază (inclusiv de predare prin instrumente digitale – digital literacy) și cel puțin 85% dintre elevii de clasa a VIII-a să aibă competențe digitale de bază;
  • Până în 2030, minimum 40% dintre tinerii cu vârsta cuprinsă între 30 și 34 de ani vor fi absolvenți de studii superioare.

Creșterea participării și calității educației timpurii:

  • Până în 2030, 30% dintre copiii cu vârsta până la 3 ani participă la educație antepreșcolară;
  • Până în 2030, 96% dintre copiii între 3-6 ani participă la educație preșcolară;
  • în 2030, 2.500 de creșe eficiente energetic se vor construi la nivel mnațional;
  • Până în 2025, va fi realizat un curriculum național pentru toate nivelurile de meducație timpurie.

Creșterea performanței în învățământul primar, secundar inferior și secundar superior:

  • Până în 2030, cel mult 20% dintre tinerii în vârstă de 15 ani vor mai avea mcompetențe scăzute la citire, matematică și științe conform metodologiei testelor PISA (în prezent, înregistrăm un procent de 41% citire, 47% matematică și 44% științe);
  • Până în 2030, cel mult 15% dintre elevii de clasa a VIII-a vor mai înregistra competențe scăzute în domeniul informatic (în prezent, procentul este de 39%);
  • Până în 2025, se va trece la aplicarea unui model de proiectare a curriculumului bazat pe competențe la toate nivelurile de învățământ preuniversitar;
  • Până în 2030, peste 15.000 de cadre didactice din învățământul primar și 40.000 din învățământul gimnazial vor fi formate pentru aplicarea noului curriculum bazat pe competenț

Sporirea calității și atractivității învățământului superior:

  • Până în 2030, minimum 40% dintre tinerii cu vârsta cuprinsă între 30 și 34 de ani vor fi absolvenți de studii superioare;
  • Până în 2030, minimum 30% din totalul cursurilor din învățământul superior vor fi opționale;
  • Până în 2025, minimum 20% dintre absolvenții de învățământ superior -mlicență și master – vor participa la programe de mobilitate externă;
  • În 2030, în România, vor studia cel puțin 10% studenți internaționali (din totalul studenților înmatriculați).

Structura sistemului de educație

Structura sistemului de educație trebuie să susțină performanța fără a afecta echitatea, să încurajeze continuarea studiilor prin rute flexibile, certificări profesionale și examene naționale centrate pe competențe, iar consilierea școlară să devină un sprijin real pentru toți cei implicați: elevi, părinți și cadre didactice.

În Proiectul „România Educată”, structura învățământului preuniversitar rămâne, predominant, la fel ca în prezent:

  • educația antepreșcolară (se adresează copiilor de 0-2/3 ani și se derulează în creșe și centre de zi);
  • preșcolară (se adresează copiilor de 3-6 ani și se derulează în grădinițe);
  • ciclul primar (pregătitoare – cls. a IV-a);
  • ciclul secundar inferior (clasele V-VIII);
  • ciclul secundar superior (clasele IX-XII).

Principala modificare adusă sistemului de educație vizează învățământul liceal, unde vor exista trei rute – teoretic, profesional și vocațional – cu aceeași durată (4 ani), absolvenții lor putând intra direct în examenul de bacalaureat. Rutele se bucură de un prestigiu comparabil, iar transferul/tranzițiile posibile între acestea se pot realiza anual, fiind axate pe competențele elevilor.

Pe ruta profesională, există varianta obținerii unei certificări profesionale de nivel 3 după clasa a XI-a.

Bacalaureatul evaluează competențe și urmărește un profil național pe care toți absolvenții de liceu trebuie să îl dețină, indiferent de rută. Accentul se pune pe competențe reale. În urma promovării acestuia, tinerii vor putea accesa programe de studii universitare.

Un alt element de noutate va fi posibilitatea de a organiza examene de admitere la liceu, înainte de desfășurarea Evaluării Naționale, acolo unde cererea depășește oferta, locurile neocupate în urma examenului de admitere urmând a fi ocupate prin repartizarea elevilor în ordinea notelor la Evaluarea Națională.

Trei piloni în arhitectura sistemului de educație românesc

România se va confrunta, în deceniile următoare, cu o serie de schimbări sociale și economice care pot fi doar parțial prevăzute. În acest context, se consideră că dezvoltarea sistemului de educație din România trebuie să aibă la bază, în permanență, următorii piloni:

  1. Personalizarea și asigurarea calității procesului educațional pentru toți elevii/studenț Sistemul se centrează pe nevoile beneficiarului și nu invers, oferind experiențe de învățare autentice pentru fiecare copil sau tânăr, pornind de la profilul și înclinațiile acestuia.
  2. Flexibilitatea sistemului de educație ne va permite să răspundem în mod corect caracteristicilor beneficiarilor și actorilor implicați: elevi, studenți, profesori, personal administrativ, părinți și angajatori etc. – precum și ale comunitățilorde învăț
  3. Adaptabilitatea sistemului la schimbările externe și la tendințele viitorului. Aceasta presupune corelarea cu recomandările și practicile internaționale, respectând însă ferm principiile eticii și integrității pentru toți membrii comunității educaționale și fructificând punctele forte ale sistemului educațional românesc.

 Douăsprezece deziderate pentru România educată, la orizontul 2030

  1. Sistemul de educație formează cetățeni activi

Sistemul de educație formează cetățeni activi, cu valori europene, adaptați condițiilor economice și sociale, cu o cultură civică și democratică solidă. Cel care învață depășește un nivel minim de alfabetizare funcțională și digitală. Este autonom în învățare, are capacitatea de a-și auto-regla propria învățare și își poate identifica și gestiona singur emoțiile, fiind capabil să comunice astfel încât să aibă relații armonioase, în familie și societate.

  1. Educația este individualizată, centrată pe nevoile și aspirațiile celui care învață și pe specificul fiecărei comunități de învățare

Fiecare om este diferit, fiind mai predispus la performanță într-un domeniu sau altul. Sistemul de educație asigură în permanență condițiile ca elevii și studenții să-și dezvolte propriul potențial, ajutându-i să exceleze în domeniile spre care au înclinație, dar și în domenii aflate în aria lor de interes.

  1. Educația începe cât mai devreme în viața unui copil și continuă pe tot parcursul vieții sale

În contextul declinului demografic, concomitent cu îmbătrânirea populației, trebuie să motivăm și să ajutăm fiecare copil în demersul de a-și maximiza potențialul.

  1. Profesorii sunt mentori și facilitatori, veritabili profesioniști în educație

Societatea recunoaște rolul și importanța profesorilor pentru formarea viitorilor cetățeni. Cadrele didactice, indiferent de ciclul de studiu la care predau, sunt absolvenți de studii universitare.

  1. Pentru educație se alocă resurse suficiente, în mod transparent și eficient

Finanțarea educației se face în raport cu viziunea și strategia asumate, precum și cu performanțele înregistrate și nevoile existente, ținând cont de descentralizarea sistemului educațional și capacitatea autorităților publice locale de a susține educația fără a afecta calitatea acesteia.

  1. Sistemul de educație este unul echitabil și de calitate pentru fiecare elev

Se asigură echitatea în sistem, la nivel de acces, participare si finalizare. Se dorește reducerea pierderilor din sistem (abandon școlar, părăsire timpurie a școlii, absenteism).

  1. Tinerii pot opta pentru trasee flexibile în educație

Tinerii beneficiază de posibilitatea de a alege o parte a materiilor, activitățile extracurriculare și alte forme de educație complementare utile.

  1. Sistemul de educație românesc este atrăgător pentru comunitățile academice din România și din întreaga lume, facilitând o intensitate crescută a mobilităților internaționale

Programele de mobilitate sunt o componentă esențială la toate nivelurile de în-vățământ, atât pentru elevi și studenți, cât și pentru profesori, cercetători și personalul administrativ.

  1. Alfabetizarea funcțională a tuturor elevilor

Elevii au capacitatea de a înțelege un text complex, inclusiv cu caracter juridic sau economic, în momentul finalizării educației secundare. Absolvenții acestui nivel de studiu au capacitatea de a căuta și de a selecta informațiile de care au nevoie, în mod autonom, cu ajutorul Tehnologiei Informaticii și Comunicării (TIC)

  1. Etica și integritatea sunt valori care se transmit și se respectă pe tot parcursul educațional
  2. Managementul educațional este unul profesionist și bazat pe inovație
  3. Cadrul leghislativ care guvernează educația este unul stabil și se bazează pe o viziune asumată

Structura sistemului edicațional – 2 scenarii

Sistemul educațional prevăzut a fi aplicat la nivelul anului 2030 are în vedere două scenarii, care au atât elemente comune, cât și abordări diferite legate de evalurarea cunoștințelor dobândite de elevi, după cum se vede în cele trei scheme de mai jos:

Alte detalii privind proiectul România educată, aici.

Ultimele stiri

VIDEO. Liderul Sindicatului „Aluministul” explică situația de la ALRO Slatina

Constantin Popescu, liderul Sindicatului „Aluministul” din ALRO Slatina a explicat, în cadrul emisiunii „Rațional”, ce se întâmplă la ALRO. https://www.youtube.com/watch?v=U6GOcORynUY

Mai multe articole din aceeasi categorie