joi, ianuarie 27, 2022
-2.3 C
Craiova

Tezaurul României de la Moscova: Unde au dispărut 91,5 tone de aur?

La sediul Băncii Naționale a României a avut loc ieri o manifestare cu o temă deosebită, dedicată prezentării lucrării „Destinele tezaurului românesc. Argumente din arhivele ruse”, autor istoricul militar Ilie Schipor.

În cuvântul de deschidere, Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a rememorat cronologia evenimentelor care constituie subiectul volumului.

  1. În 1916, în decembrie, 1.738 casete cu aur al Băncii Naționale, în valoare de 314.580.456,84 milioane lei, și 2 casete cu bijuteriile Reginei Maria, în valoare declarată de 7 milioane lei, au fost încărcate într-un tren cu destinația Moscova, unde au fost depuse în tezaurul Băncii de Stat a Rusiei, aflat în „Sala armelor”, de la Kremlin. Valoarea întregului depozit făcut la Moscova pe numele BNR era de 321.580.456 lei aur.
  2. În iulie 1917, a început pregătirea unui alt transport, în care au fost incluse și valori ale Casei de Depuneri şi Consemnaţiuni, o parte din documentele păstrate la Arhivele Statului, arhivele unor instituţii publice şi particulare, lucrări de artă şi alte piese de valoare aparținând colecțiilor particulare, odoare mănăstirești, cărţi rare, manuscrise, documente și colecțiile numismatice ale Academiei Române, ale Muzeului de antichităţi, valori ale unor mari bănci comerciale, respectiv acțiuni, obligațiuni, depozite ale clienților etc. În 3 dintre cele 24 de vagoane pregătite, au fost încărcate 188 de casete cu aur și cu alte valori ale Băncii Naț Valoarea declarată a celor 188 casete era de 1.594.757.083 lei. Aurul efectiv era calculat la 574.523 lei, arhiva la 500.000 lei, iar restul reprezenta valoarea titlurilor, efectelor, depozitelor, cărților și a altor acte ale BNR evacuate împreună cu aurul. După acest ultim transport, cantitatea de aur depozitată la Moscova a ajuns la valoarea de 315.154.980 lei, fiind vorba despre 91,5 tone aur fin. Conform documentelor oficiale, încheiate între guvernele Rusiei și României, aceste valori se aflau „sub garanţia guvernului imperial al Rusiei în ceea ce privea siguranţa transportului, siguranţa depozitului şi siguranţa revenirii în România”. Dar, după cum bine se știe, istoria s-a desfășurat altfel. Din tezaur s-au restituit în anii 50, pe vremea lui Nikita Hrușciov, secretar general al partidului comunist sovietic, doar documente și urice vechi de sute de ani, picturi și câteva casete cu bijuterii.
  3. În ianuarie 1918, a fost emisă Hotărârea Consiliului Comisarilor Poporului din Petrograd, care consemna că „Fondul român de aur care se găseşte la Moscova este declarat intangibil pentru oligarhia română. Guvernul Sovietelor îşi asumă răspunderea de a conserva acest fond şi de a-l remite în mâinile poporului român.”

Cele mai multe dintre aceste documente privitoare la Tezaurul BNR depus spre păstrare la Moscova, în baza convențiilor încheiate între guvernele celor două țări, au fost incluse într-un dosar special, cunoscut sub numele de „Dosarul tezaurului de la Moscova”, care, începând din anul 1922 și până în prezent, a fost predat personal de către fiecare guvernator succesorului său.

„Un drept care nu este mereu afirmat cade în uitare”

Mugur Isărescu a menționat că se afirmă foarte des că numai o decizie politică a Moscovei poate să rezolve această problemă. „Dar, reamintesc, că un drept care nu este mereu afirmat cade în uitare. A dezbate problema Tezaurului evacuat la Moscova este o responsabilitate a tuturor instituțiilor care și-au pierdut averea în 1916 și 1917, dar și a istoricilor, care, după 1990, au avut posibilitatea să se pronunțe indiferent de felul în care se desfășurau demersurile din punct de vedere politic și diplomatic. Noi credem că trebuie să continue cercetarea și documentarea în arhive, fototeci și biblioteci”, a spus guvernatorul BNR.

O comisie româno-rusă, cu rezultate… zero

Începând cu 1991, timp de 30 de ani, BNR a organizat numeroase dezbateri asupra temei tezaurului României și a avut în vedere câteva domenii de acțiune în acest sens.

Primul domeniu de acțiune al BNR a fost legat de lucrările Comisiei româno – ruse pentru studierea problemelor izvorâte din istoria relațiilor bilaterale, inclusiv problema Tezaurului României depus la Moscova în timpul Primului Război Mondial. Comisia s-a constituit în baza Declarației comune a miniștrilor de externe român și rus din 4 iulie 2003 și are o componentă română și una rusă, fiecare parte putând să includă 9 membri și un număr nelimitat de experți. Ultima întâlnire a membrilor Comisiei, din 7-8 noiembrie 2019, nu s-a materializat cu niciun progres în privința situației tezaurului României.

BNR a pus la dispoziția Comisiei documente din arhivă, în primul rând dosarul cu documentele originale ale predării Tezaurului, dar și toată expertiza existentă în bancă, legată de înțelegerea și interpretarea acestor documente. „Singurele certitudini pe care le avem sunt documentele originale pe care le deținem la BNR, precum și cele descoperite de istorici, documente care dovedesc dreptul de proprietate al României asupra bunurilor depozitate la Kremlin”, a precizat Mugur Isărescu.

Documente păstrate la BNR

Un al doilea domeniu de acțiune al BNR a fost cercetarea și valorificarea fondului său arhivistic. În cadrul acestui program, inițiat după 1997, s-a hotărât publicarea integrală a „Dosarului tezaurului de la Moscova”, iar în anul 1999 a fost tipărită lucrarea „Tezaurul Băncii Naționale a României la Moscova. Documente”, autori Cristian Păunescu și Marian Ștefan. Până la apariția acestui volum, era puțin cunoscut faptul că documentele originale, emise sau primite de conducerea Băncii Naționale și de serviciile instituției implicate în transportarea tezaurului său la Moscova s-au păstrat la BNR. Lucrarea a fost reeditată în anul 2011 și a fost premiată de Academia Română.

Puterea leului românesc: bancnote schimbate în monede de aur

Un al treilea domeniu de acțiune a fost constituit de eforturile de clarificare a unor aspecte controversate privind dreptul de proprietate asupra stocului de aur al BNR, precum și structura acestuia. Articolul 35 al Statutelor BNR din anul 1892 prevedea că „Banca va trebui să aibă o rezervă metalică de aur cel puțin de 40% din suma biletelor emise de dânsa”. Așadar, dimensiunea rezervei metalice condiționa volumul de bancnote emise, era deci o avuție publică. Mai mult decât atât, în epoca respectivă, cine venea cu o bancnotă de o sută de lei la ghișeele din Palatul Lipscani, solicitând transformarea acesteia în aur, primea monede din aur în schimb. Din acest motiv, cea mai mare parte a tezaurului Băncii era reprezentată de monede. Prin urmare, această cantitate de aur era a băncii, nu era a acționarilor și nu reprezenta depozite ale unor particulari.

De ce a fost trimis tezaurul la Moscova?

Un al patrulea domeniu de acțiune al BNR a fost răspunsul la obsedanta întrebare: de ce a fost evacuat tezaurul și de ce la Moscova?  „În opinia noastră, un posibil răspuns ar putea fi găsit analizând conjunctura politică, militară și socială în care se afla țara atunci”, a spus Mugur Isărescu.

În decembrie 1916, două treimi din teritoriul României era sub ocupație militară străină, armata română suferise mai multe înfrângeri și trebuia să se refacă, o parte importantă din populația țării era evacuată sau se pregătea de evacuare. Stocul de aur al băncii era evacuat la Iași, încă din septembrie. În noiembrie, autoritățile de stat ale țării au părăsit Bucureștiul și s-au instalat la Iași.

Deoarece situația militară se agrava, în noiembrie 1916, s-a hotărât ca sediul central al BNR să fie mutat la Iași, alături de guvern, Casa regală și instituțiile centrale ale statului.

Un stoc total de 143,2 tone de aur fin

Potrivit ultimelor cercetări desfășurate de specialiștii BNR, era vorba de pus la adăpost cea mai mare cantitate de aur deținută de bancă de la înființarea ei. În cursul anului 1916, stocul de aur al BNR crescuse de la 220.969.615,09 lei (64.152,477 kg aur fin) la 493.268.172,37 lei (143.206,907 kg aur fin). Așa se face că, în luna august 1916, când România a intrat în război alături de Antanta, tezaurul BNR conținea cel mai ridicat nivel al rezervei de aur de la înființarea băncii (în prezent, BNR are în rezervă 103,6 tone, din care jumătate la Londra). O parte din acest aur era înregistrat ca „aur depozitat” în străinătate, respectiv la Reichsbank, în valoare de 80.469.650 lei (23.362,159 Kg), și la Banca Angliei, în valoare de 98.105.800 lei (28.482,333 kg).

În România ocupată, la București, unde rămăseseră la sediul central al BNR doi directori – delegați, autoritățile militare germane au procedat la arestarea unuia dintre cei doi, Constantin Băicoianu, la rechiziționarea Palatului Lipscani și la impunerea sechestrului asupra băncii. Era evident că și tezaurul, adică stocul de aur al băncii, ar fi avut aceeași soartă.

În aceste condiții a fost luată decizia de evacuare a aurului la Moscova, fiind ales singurul stat vecin cu care eram aliați. Totodată, au contat și alte argumente: Rusia semnase, în august 1916, cele două convenții de cooperare cu România în cadrul Antantei. Cele două familii regale, din România și din Rusia, erau înrudite, Regina Maria fiind verișoară cu țarul Nicolae al II-lea. În decembrie 1916, ministrul Mossolof, fiind împuternicit de ministrul de finanțe rus, a dat garanții atât pentru transportul și depozitarea tezaurului la Moscova, cât și pentru revenirea acestuia în țară.

Ulterior, confiscarea tezaurului românesc de către autoritățile bolșevice a afectat profund, pe o perioadă îndelungată, echilibrul monetar al României, acoperirea emisiunii monetare fiind practic într-o mare măsură fictivă, câtă vreme stocul de aur nu mai era în posesia BNR.

„Problema tezaurului românesc declarat sechestrat de autoritățile ruse sine die în Rusia rămâne astăzi la fel de actuală ca acum un secol. Noi vom susține eforturile pentru recuperarea acestuia, punând la dispoziția celor interesați toate dovezile documentare și juridice pe care le deținem”, a precizat guvernatorul BNR.

Rusia promite, dar nu se ține de cuvânt

În anul 1995, delegația română la Adunarea parlamentară a Consiliului Europei a inițiat un proiect de rezoluție privitoare la problema tezaurului românesc aflat la Moscova. Discuțiile care au avut loc cu acel prilej au fost consemnate într-un document oficial al Consiliului. Dar, în același an, autoritățile competente ruse au declinat posibilitatea întâlnirii celor două părți la nivel de experți. Motivul invocat de Rusia a fost că Parlamentul Rus tocmai discuta proiectul unei legi privind restituirea de către Federația Rusă a tuturor valorilor care se aflau în posesia sa din timpul celui de Al Doilea Război Mondial, dar aparțineau altor state. Legea respectivă nu a fost votată niciodată.

„În final, reafirm că tezaurul BNR rămâne singurul caz în care o rezervă de aur monetară este încredințată cu acte în regulă și cu toate garanțiile depozitarului că va fi returnată oricând la cererea proprietarului, pentru ca ulterior aceste obligații asumate conform tuturor normelor și cutumelor internaționale să nu mai fie respectate”, a concluzionat Mugur Isărescu.

Lansarea de carte a fost transmisă în direct pe canalul de YouTube al BNR. Poate fi accesată AICI.

Ultimele stiri

VIDEO. Liderul Sindicatului „Aluministul” explică situația de la ALRO Slatina

Constantin Popescu, liderul Sindicatului „Aluministul” din ALRO Slatina a explicat, în cadrul emisiunii „Rațional”, ce se întâmplă la ALRO. https://www.youtube.com/watch?v=U6GOcORynUY

Mai multe articole din aceeasi categorie