Ținutul Secuiesc, o miză politică. Și-atât!

Klaus Iohannis

Autor: Tudor Artenie

Ținutul Secuiesc este numele dat unui teritoriu format din județele Covasna, Harghita și o parte din județul Mureș. Nu există oficial. Este un spațiu în care trăiesc preponderent etnici maghiari. Dar știați toate acestea, nu-i așa!?…

De 30 de ani, Ținutul Secuiesc este o armă politică.

Din Ținutul Secuiesc își adună o mare parte din voturi UDMR. Partidul reprezentativ al maghiarilor din România. Partidele românești nu reușesc să adune suficiente voturi pentru a câștiga direct mandate pentru Parlament, cu excepția județului Mureș. În Covasna și Harghita, acestea contează pe redistribuire.

Dar UDMR, cu acele cinci procente pe care le obține, poate înclina balanța în Parlament.

Pe rând, de-a lungul celor 30 de ani de parlamentarism, formarea guvernelor, legile importante, mutările politice de orice fel au ținut cont de UDMR. Iar politicienii din UDMR nu sunt nici ei fete mari. Au profitat de acest statut, așa cum au făcut-o toate partidele mici din România.

Și toți jucătorii politici au profitat de subiectul sensibil care se numește Ținutul Secuiesc.

Parlamentarii UDMR sunt „stăpâni” în Ținutul Secuiesc. Până la urmă, e un lucru natural. În funcție însă de interesele lor, partidele românești se folosesc la rândul lor de Ținutul Secuiesc. De ce? Pentru că subiectul „ungurii” produce mereu o emoție vie în rândul românilor. O mare parte din români au ales varianta politică naționalistă de-a lungul timpului. Toată lumea îl ține minte pe Corneliu Vadim Tudor. Ei, bine, voturile românilor pasionați de naționalism sunt foarte interesante pentru partidele românești.

Tabloul politic este în realitate foarte simplu. UDMR controlează voturile din Ținutul Secuiesc, iar partidele mari românești – PNL și PSD – vor să controleze relația cu UDMR, dar și să atragă voturile românilor naționaliști. Voturi răspândite în întreaga țară.

Dacă știți acest tablou, înțelegeți resorturile politice ale tuturor partidelor. Dacă citim în această cheie declarația surprinzător de dură a președintelui Klaus Iohannis, vom înțelege ce s-a întâmplat de fapt.

Președintele ajută PNL să crească.

Ieșirea din starea de urgență va duce la grăbirea alegerilor. Mai întâi cele locale, apoi alegerile parlamentare. PNL, după cum arată sondajele, s-a uzat din cauza felului în care a gestionat starea de urgență. PSD nu a crescut, încă e lovit de europarlamentare și prezidențiale și se consumă în lupte interne. Dar nemulțumirile de ordin economic ar putea să scadă și mai mult preferința electorală pentru PNL. Și-atunci e nevoie de o bâtă în capul PSD. Politicienii români și-au bazat întotdeauna campaniile pe lovirea adversarului. „Bâta” este, iată, Ținutul Secuiesc.

Președintele a profitat de greșelile PSD.

Klaus Iohannis a acuzat PSD că proiectul de autonomie pentru Ținutul Secuiesc a trecut tacit prin Camera Deputaților. Ce înseamnă că a trecut „tacit”? Pentru a evita blocarea, intenționată sau din greșeală, a unui proiect de lege în prima cameră (nedecizională), procedura parlamentară stabilește că proiectul ajunge în cea de-a doua după un anumit număr de zile. În camera cu drept de decizie trebuie adoptat prin vot. Deci, niciun proiect  aprobat „tacit” într-o cameră nu poate deveni lege în mod automat.

Trecând peste faptul că nu există doar PSD în Camera Deputaților, se pune întrebarea legitimă cum a putut un astfel de proiect să treacă nebăgat în seamă?

Din nou intervine calculul politic. PSD a „îngăduit” demersul UDMR pentru că se baza pe susținerea parlamentarilor UDMR în atacurile la guvernul liberal. E foarte probabil să se fi întâmplat așa. Dar e foarte posibil să fi fost doar indolență și prostie la mijloc.

PSD nu se putea afișa la lumină cu UDMR pentru că ar fi pierdut voturi românești.

Mai ales din Ardeal. Așa că a lucrat „tacit”. Numai că președintele, care nu mai are niciun interes electoral, a profitat de situație și a jucat-o mai bine. Așa că le-a dat cu Ținutul Secuiesc în moalele capului și a câștigat simpatia românilor naționaliști. I-a orientat direct spre PNL.

Nici atacul la Viktor Orban nu e întâmplător. Și nu e nici periculos pentru Klaus Iohannis.

În discursul său furios, președintele a vorbit despre o înțelegere între PSD și Viktor Orban. Diplomatic, declarația e gravă. În realitate, Viktor Orban este un personaj deloc iubit de curțile europene. Nu-i pasă de UE, e apropiat de Rusia și de China și are proiecte de finanțare a maghiarilor de peste hotarele Ungariei. Inclusiv pentru cei din Ținutul Secuiesc. Așa că printr-un atac la adresa premierului maghiar, Iohannis împușcă mai mulți iepuri. Câștigă simpatie europeană, dar aduce și voturi la PNL.

Tema drepturilor maghiarilor în România, respectiv a românilor minoritari din Covasna și Harghita, este o temă care poate fi continuu îmbunătățită.

Declarațiile președintelui sunt auzite și în Ținutul Secuiesc. Și de români, și de maghiari. Din păcate, jocurile politice pe care le-au făcut toți politicienii români din ultimii 30 de ani nu au adus nicio bunăstare locuitorilor de la încheietura Carpaților. Cele două județe sunt printre cele mai sărace din România. Există foarte puțină industrie. Drumurile din cele două județe sunt printre cele mai proaste din țară. Locurile de muncă sunt mai prost plătite decât, de exemplu, cele din Brașov. Zone turistice și cu valoare balneară mare sunt tratate de la București ca zone second-hand.

Din păcate, recursul absurd la sentimentele naționaliste nu are alt efect decât acela de a provoca ostilitatea unora împotriva celorlalți.

Rupți în cur și cu steagurile pe piept, și unii și alții devin victime ale unor jocuri politice purtate în cheia urii interetnice. Jocuri care manipulează pentru a securiza funcții și demnități pentru o clasă politică – și română, și maghiară – interesată doar de propriile privilegii.

PS – Ardealul nu pleacă nicăieri!

Articole asemanatoare