sâmbătă, iulie 31, 2021
34.4 C
Craiova

UE a evaluat justiția din România: răspunderea materială a magistraţilor, apreciată

Conform unui comunicat al Ministerului Justiţiei, Comisia Europeană a publicat, ieri, Raportul privind statul de drept la nivelul UE. Este al doilea an în care CE publică analiza efectuată în fiecare stat membru, prin prisma respectării principiilor statului de drept, în cadrul a patru capitole: independenţa justiţiei, lupta împotriva corupţiei, libertatea presei şi sistemul de control şi echilibru instituţional.

„Este primul an în care Comisia Europeană evaluează România atât în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, cât şi în cadrul Mecanismului privind statul de drept. Avem două rapoarte de monitorizare, realizate de experţi europeni obiectivi, care apreciază măsurile luate până acum de Ministerul Justiţiei şi de Guvern şi ne încurajează să continuăm reformele în ritm accelerat.

Raportul ne spune, încă o dată, explicit, că desfiinţarea SIIJ şi refacerea competenţelor DNA, DIICOT şi ale parchetele de pe lângă Curţile de apel este soluţia corectă pentru a elimina potenţiale presiuni asupra magistraţilor. Sper ca de anul viitor să existe doar monitorizarea generală, în cadrul acestui ultim mecanism. Avem o singură condiţie de îndeplinit şi anume respectarea recomandărilor MCV, care să ducă la ridicarea acestei monitorizări în vigoare de la aderarea la UE. Tonul raportului de astăzi este unul de încurajare, iar imaginea obiectivă şi foarte bine argumentată pe care o oferă sistemului de justiţie ne ajută să identificăm măsurile pentru a repara ce s-a stricat ani de zile în justiţie”, declară Stelian Ion, citat în comunicat.

Potrivit MJ, Raportul privind statul de drept la nivelul Uniunii Europene reiterează dispoziţiile hotărârii CJUE, care menţionează expres obligativitatea recomandărilor MCV.

În acelaşi timp, Comisia Europeană exprimă îngrijorări serioase cu privire la decizia CCR nr. 390/2021, „având în vedere că se pune în discuţie principiul supremaţiei dreptului european. În decizia sa, CCR nu a acceptat concluziile CJUE, punând sub semnul întrebării principiul supremaţiei dreptului UE”.

Cu privire la independenţa justiţiei, Comisia semnalează, încă o dată, aspectele problematice generate de modificările legilor justiţiei în perioada 2017 – 2019. Sunt apreciate demersurile actuale de desfiinţare a SIIJ, cu menţiunea că „este important că modificările legislative actuale, în sensul desfiinţării SIIJ şi revenirea la competenţa iniţială a parchetelor specializate sunt în sensul hotărârii CJUE şi al standardelor europene”.

Modificările propuse de Ministerul Justiţiei privind răspunderea materială a magistraţilor, numirea procurorilor de rang înalt, organizarea şi funcţionarea Inspecţiei Judiciare sunt alte aspecte apreciate de Comisie, arată comunicatul citat.

În termeni de calitate şi eficienţă a justiţiei, CE remarcă creşterea deficitului de resurse umane din sistemul judiciar, necesitatea operaţionalizării Consiliului de Management Strategic şi digitalizarea sistemului judiciar.

Cu privire la lupta împotriva corupţiei, Comisia Europeană remarcă impedimentele generate de existenţa SIIJ asupra activităţii DNA, cu menţiunea că „desfiinţarea SIIJ va fi un pas important pentru asigurarea sustenabilităţii DNA”.

De asemenea, Comisia Europeană aşteaptă proiectele de modificare a Codului penal şi a Codului de procedură penală, în sensul punerii în acord cu deciziile CCR, precizează MJ.

Tot pe plan legislativ, Comisia Europeană remarcă fragmentarea cadrului normativ privind integritatea, fapt ce afectează activitatea ANI.

Este apreciată activitatea ANABI şi se aşteaptă finalizarea atât a Strategiei Naţionale privind consolidarea recuperării prejudiciilor, prevăzută pentru începutul lunii august, cât şi a noii Strategii Naţionale Anticorupţie, care este finalizată şi aflată în procedura de avizare, menţionează MJ.

La capitolul referitor la cadrul anticorupţiei, raportul Comisiei Europene notează că percepţia printre experţi şi şefi de companii este că nivelul corupţiei în sectorul public rămâne ridicat. În Indicele privind percepţia corupţiei al Transparency International, România are un scor de 44/100, care o plasează pe locul 19 în Uniunea Europeană şi pe locul 69 la nivel global. Această percepţie a rămas relativ stabilă în ultimii 5 ani.

Documentul mai consemnează că adoptarea unei noi Strategii naţionale anticorupţie pentru 2021-2025 constituie o prioritate pentru guvern, iar eficienţa anchetelor şi sancţionarea corupţiei la nivel mediu şi înalt s-a îmbunătăţit.

Amendamentele din 2017-2019 la legile justiţiei au reprezentat un impediment major pentru buna funcţionare a DNA, ceea ce va continua atât timp cât vor fi în vigoare, atenţionează Comisia Europeană.

Raportul mai arată că incertitudinea cu privire la amendamentele la codul penal şi la codul de procedură penală rămâne o provocare importantă în lupta contra corupţiei.

Ultimele stiri

Fosta glorie a Craiovei Maxima, Nae Ungureanu, în spital după un accident vascular

Fostul mare fundaș stânga al Craiovei Maxima, Nicolae Ungureanu, a suferit un accident vascular cerebral. El se află internat...

Mai multe articole din aceeasi categorie