luni, ianuarie 24, 2022
-3.6 C
Craiova

Calendar ortodox 14 ianuarie: Sfânta Nina, luminătoarea Georgiei

Pe 14 ianuarie Biserica îi pomenește pe Sfânta Nina, pe Sfinții Părinți uciși în Sinai și Rait, dar marcăm și Odovania Praznicului Botezului Domnului.

Sfânta Nina este cea care a creștinat poporul georgian. Primii creștini au apărut în Iviria (vechea denumire a Georgiei) încă în anii 40 după Hristos. Totuși, Evanghelia a devenit cunoscută tuturor mult mai târziu, începând cu secolul al IV-lea, prin propovăduirea Sfintei Nina. Ea primește în vis binecuvântarea Preasfintei Născătoare de Dumnezeu care îi oferă o cruce făcută din viță-de-vie împletită, pe care, atunci când s-a trezit o avea în în propriile sale mâini.

Sfânta Nina luminătoarea Georgiei a fost numită „întocmai cu Apostolii” datorită faptului că, precum Sfinții Apostoli care s-au nevoit pentru a face cunoscută tuturor popoarelor Evanghelia, și Sfânta Nina și-a închinat existența lucrării misionare de convertire a poporului.

Sfânta Nina s-a născut în jurul anului 290, în Capadocia. Era rudă apropiată a Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, potrivit unui vechi manuscris fiind chiar verişoara acestuia. La împlinirea vârstei de 12 ani, ajunge în grija stareței Niofora, pentru că tatăl ei devine pustinc, iar mama sa ia decizia să-și petreacă viața îngrijindu-se de săraci și de cei în suferință. Cu binecuvântarea episcopul Iuvenalie, pleacă din Ierusalim către Armenia. În anul 315 ajunge în Mtskheta, locul în care, potrivit celor mărturisite de stareța Niofora, s-ar afla „Cămașa lui Hristos“.

Odovania Praznicului Botezului Domnului – astăzi se încheie perioada de prăznuire a sărbătorii Botezului Domnului. Termenul odovanie vine din limba slavonă și înseamnă „sfârsit” sau „încheiere”. Este ultima zi în care se poate lua Agheasma Mare. Din secolul al IV lea, Biserica a rânduit ca praznicele împărătești și zilele închinate unor sfinți să fie prăznuite într-un mod deosebit. Au atât un timp de pregătire numit înainte-prăznuire și o perioadă de prelungire a serbării, cunoscută sub denumirea de după-prăznuire. Ultima zi a serbării este numită odovania, adica încheierea sărbătorii.

Sfintii Parinti care au fost ucisi in Muntele Sinai si Rait, sunt sărbătoriți pe 14 ianuarie. Au trăit în secolele IV și V și au fost omorâți de barbarii din Arabia și Etiopia. Părinții din Muntele Sinai își petreceau zilele în chilie, pentru dobândirea liniștii. Avva Antonie spunea în acest sens, ca precum peștii care stau la uscat mor, tot astfel și călugării care stau în afara chiliei, își pierd liniștea. Se adunau în biserică și făceau împreună priveghere de noapte numai sâmbăta seara spre duminică, iar dimineața, la Sfânta Liturghie se împărtășeau cu toții. Vederea lor era îngerească, pentru că se topiseră trupurile lor de înfrânare și de priveghere; căci viețuiau ca și când erau lipsiți de trupuri, neavând nimic din cele ce s-au obișnuit a aduce plăcere și patimi. Își hrăneau trupul cu puține finice sau muguri de stejar. Unii mâncau o dată pe zi, alții în a doua sau a treia zi, iar alții numai o dată pe săptămână își întăreau trupul neputincios cu hrană.

Barbarii, căutând aur și negăsind, i-au ucis pe părinții din Muntele Sinai și Rait. Monahul Amonie mărturisește ca în prima năvălire a barbarilor au pierit 38 de părinți în Sinai și 39 în Rait.

Sursa: crestinortodox.ro

 

Ultimele stiri

Bogdan Aurescu participă azi la reuniunea miniștrilor de Externe ai UE

Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, va participa astăzi, la Bruxelles, la reuniunea şefilor diplomaţiilor din statele membre UE. Pe...

Mai multe articole din aceeasi categorie